Specialistul explică că criza de la Paltinu a fost cauzată de greșeli care au dus la lipsa apei în Prahova și la lipsa energiei în România.

Criza de la lacul Paltinu a fost rezultatul unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri făcute fără rezerve și fără strategii alternative, precum și a lipsei de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice. Aceasta a transformat o intervenție care ar fi putut fi previzibilă într-un colaps regional al alimentării cu apă și într-o vulnerabilitate majoră din punct de vedere energetic.

Concluziile analizei realizate de expertul în energie Dumitru Chisăliță arată că deficiențele la vanele de la instalația de golire de pe fundul lacului Paltinu au fost detectate încă din vara anului 2025, impunând scăderea nivelului apei pentru intervenții de siguranță. Cu toate acestea, lucrările de golire și condițiile meteorologice au generat un dezechilibru, iar ploile recente au crescut turbiditatea apei la valori mult peste limitele admise, făcând imposibilă tratarea apei pentru consum.

Criza a determinat suspendarea temporară a alimentării cu apă potabilă începând cu data de 28 octombrie 2025, iar populația și industria din zonă au fost afectate de restricții și oprirea completă a apei de la această sursă. Lipsa unui plan de acțiune adecvat și a unei comunicări anticipate au contribuit la escaladarea situației, iar autoritățile implicate au recunoscut gestionarea defectuoasă a situației.

Pentru evitarea unei crize similare în viitor, expertul în energie recomandă implementarea unor măsuri precum mărirea capacității de stocare a apei, monitorizarea hidrologică și predicția meteo integrată, precum și o comunicare anticipată și programată către populație. Prin adoptarea unor bune practici internaționale, situații precum cea de la Paltinu ar putea fi evitate în proporție semnificativă.

Impactul crizei de apă de la Paltinu a avut consecințe asupra alimentării cu apă a populației și industriei din zonă, dar a afectat și producția de energie electrică, determinând oprirea parțială a centralei OMV Petrom de la Brazi. Acest lucru a dus la o scădere a producției de energie electrică din hidrocarburi și la creșterea prețului energiei electrice pe piață. Criza a evidențiat vulnerabilitățile structurale din regiune și necesitatea implementării unor măsuri preventive pentru evitarea unor situații similare în viitor.