Analiza efectului sondajelor, strategiilor și conceptului de „vot util” asupra rezultatelor alegerilor în cadrul unui singur tur de scrutin.

Eliminarea celui de-al doilea tur de scrutin la alegerile locale a schimbat fundamental modul în care se desfășoară democrația la nivel local. Experții atrag atenția că sistemul într-un singur tur slăbește reprezentativitatea și accentuează polarizarea, de la legitimitatea scăzută a primarilor și competiția distorsionată între candidați, până la apariția „votului util”.

Schimbarea legislativă care a introdus organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin a fost adoptată în 2011, la propunerea PDL, partid controlat atunci de Traian Băsescu. Obiectivul era conservarea primăriilor și consiliilor județene în fața altor partide, în contextul pierderii de capital politic din cauza măsurilor de austeritate. Social-democrații s-au opus inițiativei, dar au devenit beneficiarii principali. Sistemul într-un singur tur favorizează partidele mari, iar reprezentativitatea aleșilor este pusă sub semnul întrebării.

Revenind la prezent, expertul electoral Septimius Pârvu susține că eliminarea celui de-al doilea tur afectează reprezentativitatea și competiția. În plus, sistemul actual favorizează candidații percepuți ca având șanse reale de victorie, ceea ce duce la apariția unui „vot util” și la strategii de campanie diferite.

Adi Zăbavă, analist politic, consideră că votul într-un singur tur accentuează logica votului strategic și influențează decizia alegătorilor. Cu toate acestea, sistemul electoral actual nu afectează semnificativ calitatea campaniilor electorale și temele de dispută dintre candidați.