Analiza rețelei care a susținut teoriile conspiraționiste legate de explozia din Rahova arată că aceasta se extinde rapid și cu o intensitate comparabilă cu artificiile de pe cer.

Explozia din cartierul Rahova, în care trei persoane au pierit, a devenit un teren fertil pentru dezinformare și teorii ale conspirației. Radu Delicote, expert în comunicare, explică cum informațiile false s-au răspândit cu rapiditate în legătură cu tragedia de la blocul din Rahova.

Pe rețelele sociale, românii au receptat și distribuit o mulțime de informații false, cu un puternic impact emoțional, legate de circumstanțele exploziei din 17 octombrie 2025, care a dus la decesul a trei femei și rănirea altor 15 persoane. Aceste dezinformări au fost amplificate de emoții, neîncredere în autorități și dorința de a găsi explicații.

Teoriile conspirației au concurat cu explicațiile oficiale oferite de autorități, generând confuzie și neîncredere în informațiile verificate. Unii propagatori de fake news au fost susținători ai curentului naționalist și anti-sistem, exprimându-și neîncrederea în autorități și îndemnând la revoltă.

Radu Delicote a explicat că informațiile false se răspândesc cu ușurință pe rețelele sociale din cauza algoritmilor acestora, care favorizează conținutul emoțional și negativ. Mulți oameni nu verifică informațiile primite, contribuind la răspândirea și promovarea teoriilor conspiraționiste și a fake news-urilor.

Specialistul în comunicare a subliniat că autoritățile se confruntă cu dificultăți în combaterea dezinformării, având un stil de comunicare diferit față de cel al propagatorilor de fake news. Pentru a lupta eficient împotriva manipulării, autoritățile ar trebui să adopte o strategie clară de comunicare, să aibă un cadru legal și o autoritate digitală pentru a monitoriza și sancționa dezinformările.