Analiza alegerilor prezidențiale din 2025 arată că în confruntarea finală se vor regăsi două viziuni opuse: izolaționismul și occidentalismul.

România se confruntă cu o alegere istorică: între posibila izolare de alianțele occidentale sau consolidarea apartenenței la Uniunea Europeană și NATO. Turul al doilea al alegerilor prezidențiale devine în acest fel un referendum asupra orientării geopolitice a țării.

În cursa finală a primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025 se află liderul partidului extremist AUR, George Simion, și independentul Nicușor Dan, la o diferență de aproximativ 20 de procente. George Simion a obținut 40,96% din voturi, în timp ce Nicușor Dan a obținut 20,99%. Cei doi candidați reprezintă două direcții opuse în societatea românească de astăzi.

Lupta din turul II este văzută ca o confruntare între două direcții complet diferite, cu mize uriașe pentru viitorul țării și al generațiilor viitoare de români. George Simion promovează o orientare naționalistă suveranistă, iar Nicușor Dan pledând pentru menținerea unui curs pro-european și pro-atlantic pentru România.

Analizele arată că rezultatele primului tur reflectă nemulțumirea societății față de modul în care a fost guvernată România în ultimii ani. Există o fragmentare a electoratului, iar ascensiunea extremismului ultra-naționalist este percepută ca o consecință a nemulțumirii generale.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale devine astfel o luptă complicată, cu implicații nu doar pentru viitorul președintelui României, ci și pentru echilibrul european post-al doilea Război Mondial. Diaspora a jucat un rol important în rezultatele primului tur, iar succesul extremei drepte în acest segment este semnificativ.

În final, rezultatele primului tur arată că Nicușor Dan are șanse de câștig, însă diferența între cei doi candidați clasați este dublă față de anii anteriori. Alegerile prezidențiale din România au avut întotdeauna surprize între tururile I și II, iar votul dat de români are implicații pe termen lung.