Coaliția are un tratament diferit față de mediul privat și bugetarii, având o abordare mai indulgentă față de acestea din urmă.

Coaliția a creat agitație prin apariția unui amendament în cadrul amendamentelor Puterii care prevedea practic naționalizarea Pilonului 2 de pensii, dar ulterior subiectul a fost abandonat. În schimb, în ultima variantă a proiectului Guvernului, s-au făcut excepții pentru anumite instituții în aplicarea reformei bugetare.

În așteptarea procedurilor accelerate pentru angajarea răspunderii pe proiectul de lege, a apărut un amendament din interiorul Coaliției prin care aderarea la Pilonul 2 de pensii urma să devină opțională, cu condiția de a depune o cerere pentru cei care doreau să continue să contribuie la el, până cel târziu la 31 martie 2024. În caz contrar, contribuțiile mergeau doar la stat.

Deși acest amendament se afla într-un grup de amendamente propuse de PSD și PNL, niciunul dintre partide nu și-a asumat oficial responsabilitatea pentru acesta. Când scandalul a luat amploare, liderul PNL, Florin Roman, a arătat cu degetul către Daniela Pescaru, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, care revenise în funcție în mandatul lui Câciu. Pescaru a mai fost secretar de stat în perioada 2014-2019.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a precizat că partidul nu are nicio legătură cu acest amendament. Cu toate acestea, surse din Coaliție au afirmat că amendamentele au fost acceptate de grupurile PSD. Florin Roman a subliniat că acest lucru s-a discutat doar informal și că nu știe dacă domnul Ciolacu, liderul PSD, era la curent cu acest amendament.

Marcel Ciolacu a negat orice discuție despre schimbări la Pilonul 2 de pensii, iar Marcel Boloș s-a dezis de orice responsabilitate, afirmând că nu răspunde de activitatea doamnei Pescaru și că acest amendament nu a fost oficial. Astfel, Coaliția nu a atins Pilonul 2 de pensii.

În schimb, liderii Coaliției au convenit ca băncile să plătească o taxă de 2% pe cifra de afaceri în loc de 1%, pentru anii 2024 și 2025, iar din 2026 aceasta va fi de 1%. Aceasta a fost o măsură luată în ultimul moment.

De asemenea, TVA-ul pentru concerte și evenimente culturale a rămas la 9%, în ciuda discuțiilor anterioare de a nu crește. De asemenea, TVA-ul pentru locuințele de până în 120 de metri pătrați și sub 600.000 de lei a crescut de la 5% la 9%.

De asemenea, se va institui un impozit de cel puțin 1% din cifra de afaceri în cazul în care acesta depășește 16% impozit pe profit, iar o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri va fi aplicată în întregul sector al petrolului și gazelor, deși discuția anterioară era de 1%.

În varianta de proiect de lege propusă de Guvern, unele instituții, precum Avocatul Poporului, CCR, Curtea de Conturi, AEP sau Administrația Prezidențială, sunt exceptate de la aplicarea prevederilor reformei bugetare, inclusiv desființarea de posturi sau limitarea salariilor.

În concluzie, instituțiile exceptate sunt destul de numeroase, având în vedere că multe entități subordonate sau coordonate de ministere sunt afectate de OUG 109/2011, iar unele dintre acestea sunt listate la bursă, cum ar fi Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz sau Transelectrica.