România nu recunoaste independența Kosovo deoarece diplomația de la București consideră că acest stat nu îndeplinește criteriile necesare pentru recunoaștere.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a explicat într-un răspuns pentru ziarul „Adevărul” că România nu recunoaște suveranitatea Kosovo din cauza modului în care acesta și-a declarat independența. Această poziție a fost asumată atât de Parlamentul României, cât și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Partida de fotbal dintre România și Kosovo, care a avut loc pe 12 septembrie, a fost întreruptă pentru aproximativ 45 de minute după ce suporterii ultrași ai grupării „Uniți sub Tricolor” au afișat un banner cu mesajul „Kosovo este Serbia” și au scandat acest slogan. Jucătorii echipei oaspete au părăsit terenul în minutul 18, iar arbitru a suspendat meciul din cauza „comportamentului discriminatoriu”. Partida a fost reluată doar după ce bannerul a fost îndepărtat.

UEFA a decis ca meciul României cu Andorra, programat pe 15 octombrie, să se desfășoare fără public, însă copiii sub 14 ani vor avea acces gratuit, în grupuri școlare sau prin cluburile de fotbal. Federația Română de Fotbal a primit și o amendă de 52.000 de euro.

Recunoașterea Kosovo este un subiect sensibil pentru România, mai ales din cauza relațiilor bune cu Serbia. Ziarul „Adevărul” a solicitat mai multe răspunsuri de la MAE cu privire la acest subiect, de la motivele pentru care România nu recunoaște independența Kosovo, până la posibilitatea reevaluării situației.

„Poziția României de a nu recunoaște suveranitatea Kosovo se bazează pe faptul că declarația unilaterală de independență nu a respectat normele dreptului internațional și nu respectă prevederile Rezoluției Consiliului de Securitate nr. 1244/1999. Întrucât declarația unilaterală de independență încalcă dreptul internațional, România nu recunoaște statutul Kosovo. Declarația Parlamentului României din 18 februarie 2008 și reuniunea CSAT din aceeași zi au stabilit această poziție. Nu există niciun motiv pentru a schimba această poziție”, a declarat MAE în comunicatul oficial transmis ziarului „Adevărul”.

În schimb, România încurajează dialogul între Kosovo și Serbia pentru a rezolva problemele existente.

„România încurajează ambele părți să se angajeze în mod constructiv în cadrul Dialogului Belgrad-Priștina, mediat de UE, care are potențialul de a rezolva problemele în așteptare și de a consolida perspectiva integrării UE pentru toată regiunea Balcanilor de Vest. În limitele poziției sale naționale, România va continua să abordeze în mod constructiv în vederea asigurării avansării spre viitorul european al Balcanilor de Vest în ansamblu, așa cum s-a demonstrat deja în numeroase ocazii, în probleme cu relevanță directă pentru bunăstarea locuitorilor din Kosovo, cum ar fi asigurarea cooperării regionale cuprinzătoare, semnarea Acordului de Stabilizare și Asociere (ASA) cu UE, liberalizarea vizelor, etc.”, a mai precizat MAE.

Răzvan Munteanu, un analist specializat în relații internaționale, a explicat pentru „Adevărul” că România consideră recunoașterea Kosovo ca un subiect de securitate națională, deoarece aceasta ar însemna indirect și recunoașterea Transnistriei și ar crea un precedent în ceea ce privește independența Ținutului Secuiesc.

„Dacă România ar fi recunoscut statul Kosovo ca un stat independent, autoritățile de la București ar fi justificat că, pe acest model, ar însemna recunoașterea indirectă a Transnistriei ca un stat de facto, care își dorește sau promovează independența față de autoritățile de la Chișinău. În același timp, s-ar fi putut crea și un precedent în ceea ce privește independența așa-numitului Ținut Secuiesc, motiv pentru care România a considerat acest dosar ca un subiect de securitate națională”, a explicat Munteanu.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a exprimat o opinie similară, subliniind că cele cinci state europene care refuză să recunoască Kosovo au un motiv identic pentru opoziția lor.

„În anul 2008, cinci state membre ale Uniunii Europene nu recunosc Kosovo ca un stat suveran și subiect al dreptului internațional. Din acest punct de vedere, dacă privim cele cinci state în ceea ce privește anumite fenomene de autodeterminare pe diverse criterii, putem spune că este o decizie logică. Din perspectiva României în 2008, a fost luată inclusiv o decizie a Parlamentului. Problemele sunt legate în special de problema Transnistriei și de crearea unui precedent din acest punct de vedere”, a precizat Cristian Diaconescu pentru „Adevărul”.