România îşi intensifică tranzitul cerealelor din Ucraina, creşterea estimată fiind de la 2 la 4 milioane de tone pe lună.

În cadrul unei întâlniri desfășurate la Constanța, înaltul reprezentanți ai Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene, Republicii Moldova și României au discutat despre găsirea unor rute alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina. Inițiativa a fost lansată de Ambasada Statelor Unite la București.

Potrivit oficialilor, Rusia a tăiat în mod unilateral sursa de hrană a multor țări din Europa și Africa prin faptul că nu a reînnoit acordul privind tranzitul de cereale pe Marea Neagră. În acest context, o mare responsabilitate revine României, deoarece o mare parte din cerealele Ucrainei tranzitează porturile românești în vederea exportului. Cu toate acestea, există încă dificultăți legate de infrastructură. Lucrările de modernizare a porturilor Galați și Constanța continuă, dar acestea necesită timp.

Există, de asemenea, o lipsă de bărci disponibile pentru transportul cerealelor pe Dunăre, iar trenurile care aduc cereale în portul Constanța așteaptă zile întregi pentru a transfera marfa în navele de transport maritim. Autoritățile își îndreaptă acum atenția spre Dunăre și Ministerul Transporturilor dorește ca navigația să fie posibilă zi și noapte, 24 de ore pe zi.

Reprezentanții celor trei țări sunt de acord că exporturile de cereale din Ucraina trebuie accelerate, având în vedere atacurile rusești cu drone asupra porturilor ucrainene de la Reni și Ismail.

„S-au tranzitat aproximativ 2,5 milioane de tone de grâu prin România în luna august. Dorim să ajungem la un nivel de 4 milioane de tone în lunile următoare și este posibil să reușim acest lucru”, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

Canalul Sulina reprezintă singura rută navigabilă viabilă pentru aceste transporturi, de aceea este important ca autoritățile navale să optimizeze capacitatea acestei rute. Mai multe nave pe Dunăre înseamnă mai mulți piloți care să le ghideze și mai multe ambarcațiuni. Sorin Grindeanu a menționat că numărul piloților a fost deja crescut de la 54 la 64, zece dintre aceștia fiind transferați de la Ministerul Apărării Naționale.

Vicepremierul Ucrainei, prezent la întâlnire, a mulțumit pentru ajutor și a asigurat fermierii români, care amenințau cu proteste în zilele următoare, că această creștere a capacității de operare nu îi va afecta.

„Pentru a dezvolta cooperarea noastră economică, trebuie în primul rând să reducem timpul de așteptare pentru navele maritime care tranzitează canalul Sulina, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână”, a declarat Oleksandr Kubrakov, vicepremierul Ucrainei.

Este așteptată o cantitate mult mai mare de cereale să ajungă prin toate rutele de transport din România: terestre, pe calea ferată și maritimă, pentru a menține un flux continuu pentru exporturile și importurile din Ucraina. Investițiile României în infrastructura de transport, majoritatea realizate cu fonduri europene, sunt importante și pentru legăturile cu Republica Moldova și Ucraina în viitor, în perioada de după conflict, când va avea loc și reconstrucția țării vecine.

„Trebuie să construim mai multe poduri, să îmbunătățim infrastructura căii ferate și să facem investiții în porturile noastre. În ceea ce privește Moldova, putem extinde capacitățile Portului Giurgiulești, care este implicat și în tranzitul cerealelor din Ucraina”, a declarat Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii din Moldova.

Reprezentantul Comisiei Europene apreciază că traficul pe Dunăre este o soluție viabilă în acest moment.

„Avem o rută alternativă viabilă prin Marea Neagră. De când Acordul Cerealelor a picat, ne bazăm tot mai mult pe rutele reprezentate de Dunăre, Marea Neagră și porturile moldovenești”, a declarat Magda Kopczynska, director în Comisia Europeană.

„Constanța este al șaselea port din Marea Neagră pe care îl vizitez. Este impresionant și minunat să văd capacitățile suplimentare care vor fi oferite de acum înainte pentru a ajuta Ucraina să exporte mai mult”, a afirmat Jim O’Brien, Coordonatorul pentru sancțiuni al Statelor Unite.

Porturile din România au devenit un punct de tranzit important după ce Rusia nu a reînnoit acordul privind cerealele din Marea Neagră. Acordul permitea exportul cerealelor prin nave de transport maritim care trebuiau să navigheze prin Marea Neagră pe un coridor umanitar către Istanbul. Navele erau inspectate într-o bază a marinei turce de o echipă specială formată din experți ruși, turci, ucraineni și ai Națiunilor Unite.