Soldații români care au participat la conflictul dintre Austria și Franța lui Napoleon sunt subiectul dosarelor istorice.

În timpul războiului Austriei împotriva Franței lui Napoleon, Comitatul Arad a mobilizat trupe arădene de șase ori, dar în anul 1812 a refuzat să trimită recruți pe front. Istoricul Andrei Ando menționează că arădenii au participat la lupte grele între 1792-1794, dar nu au mai luat parte la ofensiva austriacă împotriva lui Napoleon în Rin și Italia, care s-au soldat cu înfrângerea Austriei și Pacea de la Luneville. Comitatul Arad a pregătit trupe de infanterie și cavalerie pentru a lupta împotriva lui Napoleon în diferite perioade între 1792-1815. Deși au fost inspectate în 1797, trupele nu au ajuns pe front, iar în 1800 armata arădeană era pregătită pentru război. Aradul a contribuit financiar la aceste războaie, cotizând sume considerabile, și a adunat impozite pentru sprijinirea eforturilor militare. În 1812, Aradul a refuzat să mai trimită militari pe front, dar a acordat ajutor sub formă de cereale. Mobilizările din 1813-1814 și 1815 au fost inevitabile, consumând resursele comitatului și provocând pierderi umane.