Mihaela Miroiu, activistă pentru drepturile omului, afirmă că femeile sunt adesea considerate a fi la jumătatea distanței dintre oameni și mamiferele non-umane.

Femeile au fost considerate ființe inferioare și au fost lipsite de multe drepturi, inclusiv accesul la învățământul superior. Mihaela Miroiu, activistă pentru drepturile omului și teoreticiană feministă, a discutat cu „Weekend Adevărul“ despre statutul femeii în secolul al XIX-lea, lupta pentru emanciparea lor și despre limitările pe care le întâmpinau, chiar și atunci când aveau diplome universitare. Accesul la învățământul superior era restricționat pentru femei în România, ele fiind nevoite să studieze în străinătate. Chiar și atunci când aveau diplome universitare, femeile nu erau recunoscute ca profesori universitari. Prejudecata că femeile au rațiune subdezvoltată a stat la baza limitărilor impuse acestora. Femeile erau îndemnate să se implice în muncile de caritate și să slujească bărbații în orice fel. Organizațiile feministe au luptat pentru drepturile civile și politice ale femeilor, însă abia în 1990 acestea și-au exercitat cu adevărat dreptul de vot. Accesul femeilor la învățământul superior în România a fost permis parțial în perioada interbelică, dar pozițiile de profesor pentru femei erau limitate. Astăzi, învățământul superior este feminizat la bază, dar masculinizat la vârf, reflectând o desconsiderare a capacității femeilor de a decide în domeniul public. Schimbarea necesită implicarea femeilor și conștientizarea unei nedreptăți de gen în diverse domenii.