NATO se pregătește să intercepteze drone și rachete rusești.

Un număr tot mai mare de oficiali din NATO susțin necesitatea de a lua în considerare posibilitatea doborârii rachetelor sau dronelor rusești care se apropie de granițele Aliate, însă experții avertizează că o astfel de acțiune ar trebui să fie bine gândită pentru a evita reacția Kremlinului și pentru a asigura eficiența unui sistem antiaerian impenetrabil.

După mai bine de 760 de zile de conflict în Ucraina, NATO examinează posibilitatea de a doborî rachetele sau dronelor rusești în cazul în care acestea se apropie prea mult de granițele sale. Declarația a fost făcută de ministrul adjunct de Externe polonez Andrzej Szejna, iar ideea este susținută și de ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis. Contraamiralul Constantin Ciorobea a oferit detalii despre posibile acțiuni ale NATO.

Polonia a fost nevoită să își mobilizeze avioanele de luptă pentru a-și apăra spațiul aerian în timpul unui atac cu drone și rachete al Rusiei împotriva Ucrainei în data de 24 martie, când o rachetă de croazieră rusă a pătruns în spațiul aerian al Poloniei pentru 39 de secunde. Ambasadorul Rusiei în Polonia, Serghei Andreev, a fost convocat de Ministerul de Externe al Poloniei în urma incidentului, însă a respins solicitarea.

Andrzej Szejna a afirmat că „Rusia știa că, dacă racheta ar fi tranzitat mai mult timp teritoriul Poloniei, ar fi fost doborâtă. Ar fi urmat un contraatac”. „În cadrul NATO se examinează diferite concepte, inclusiv posibilitatea doborârii acestor rachete când se apropie foarte mult de granița Alianței”, a adăugat el. O astfel de acțiune ar trebui să fie aprobată și de partea ucraineană, conform lui Szejna.

Rachete rusești au mai pătruns anterior în spațiul aerian polonez în timpul unor atacuri asupra Ucrainei. La 29 decembrie 2023, o rachetă a intrat în spațiul aerian polonez, punând țara în stare de alertă maximă. Într-un alt incident, pe 15 noiembrie 2022, o rachetă a pătruns pe teritoriul polonez în timpul unui atac în masă al Rusiei, soldat cu moartea a doi civili. Autoritățile poloneze au concluzionat ulterior că racheta fusese lansată de un sistem antiaerian ucrainean, pentru a intercepta atacul rusesc.

Nici România nu a scăpat de astfel de incidente, după ce trei drone Shahed-136/131 s-au prăbușit în apropierea graniței cu Ucraina.

Conform unor surse militare, Ministerul Apărării Naționale dispune de sistemele necesare pentru detectarea și distrugerea unor ținte aeriene care ar putea ajunge pe teritoriul României. Totuși, decizia de a acționa stă la nivelul NATO, conform contraamiralului (r) dr. Constantin Ciorobea, fost locțiitor al șefului Secției de operațiuni informaționale din Comandamentul NATO din Italia.

„Conform informațiilor mele, se dorește ca țintele să fie doborâte înainte de a ajunge pe teritoriul NATO, la o distanță de 50 de kilometri, de exemplu. Fie deasupra Mării Negre, fie când survolează Ucraina. Va fi o formă de poliție aeriană adaptată. Desigur, este necesar acordul Ucrainei, dar nu văd de ce nu ar fi de acord. Totuși, cred că o astfel de decizie de implicare a NATO în contracararea țintelor aeriene nu va fi luată prea rapid. Există două motive. În primul rând, este o decizie politică, deoarece o astfel de măsură poate fi interpretată de Kremlin ca o implicare a NATO în conflict. Apoi, o astfel de măsură trebuie pregătită cu atenție. Este vorba despre credibilitatea NATO. Nu poți declara că vei doborî orice se apropie de tine și apoi să ratezi o astfel de țintă. Nu îți permiți astfel de erori. Prin urmare, apărarea antiaeriană pe flancul estic trebuie să fie bine gândită înainte de a anunța o astfel de măsură. De asemenea, trebuie menționat că un astfel de sistem antiaerian va fi controlat la nivel NATO, centralizat, nu va acționa la ordinul unor state membre, fie că este vorba despre România sau Polonia. Orice decizie va fi luată la nivelul Alianței”, a subliniat contraamiralul Constantin Ciorobea.