Care este impactul deciziei Parlamentului UE asupra tezaurului aflat în Rusia pentru România? ANALIZĂ

Plenul Parlamentului European a adoptat joi o rezoluție referitoare la restituirea tezaurului național românesc ilegal deținut de Rusia, inițiată de europarlamentarul Eugen Tomac. Cu toate că documentul reprezintă o recunoaștere a situației de către Parlamentul European, conform analiștilor citați de „Adevărul”, se estimează că nu va avea efecte semnificative.

Legislativul european a exprimat regretul că Rusia nu a returnat integral tezaurul național al României, considerând acest lucru o încălcare a normelor internaționale. Eurodeputații au subliniat că, deși au avut loc mai multe negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul românesc trimis în Rusia între 1916 și 1917 nu a fost niciodată returnat în totalitate, reprezentând un caz fără precedent la nivel internațional.

Deputații au cerut Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să abordeze problema restituirii patrimoniului național românesc în cadrul relațiilor bilaterale dintre UE și Rusia, atunci când contextul regional permite reluarea dialogului politic.

Specialiștii consultați de „Adevărul” au confirmat că efectele rezoluției vor fi limitate. Adrian Cioroianu a subliniat că rezultatele concrete ale acestui demers nu vor fi imediate și că nu se așteaptă la schimbări spectaculoase la Moscova. Dan Falcan a apreciat că rezoluția este un pas pozitiv, dar fără impact practic semnificativ, menționând că soluția ideală ar fi fost ca Parlamentul European să implice sancțiuni financiare asupra oligarhilor ruși pentru a obține restituirea tezaurului. Totuși, până când Rusia nu va fi de acord să returneze tezaurul, rezolvarea problemei rămâne un aspect ce trebuie discutat între România și Moscova.