De ce nu va putea corabia misterioasă de la Eforie Sud, operaționalizată cu milioane de euro, să devină o atracție turistică? FOTO

Statul român plătește 2,7 milioane de euro pentru aducerea la mal și cercetarea epavei de la Eforie, iar la final aceasta va fi îngropată din nou în nisip. După o operațiune inedită în România, corabia misterioasă care a împiedicat înnisiparea plajei din Eforie Sud timp de luni de zile a fost scoasă la suprafață.

Povestea corăbiei misterioase a început acum doi ani, când lucrările de extindere a plajelor au scos la iveală o epavă veche de 200 de ani, scufundată aproape de mal, în zona unde se urma construirea noii plaje. Pentru a proteja epava de distrugere, s-a luat o decizie fără precedent în România. Din cauza unei lacune legislative, scafandrii arheologi nu au voie să facă săpături subacvatice, așa că cercetările au fost efectuate pe uscat, ceea ce a fost foarte costisitor.

„Avem scafandri arheologi instruiți în străinătate. Din păcate, în România, brevetele internaționale ale Uniunii Europene nu au fost recunoscute până acum, deoarece doar Centrul de Scafandri al Ministerului Apărării Naționale are dreptul să facă săpături arheologice subacvatice. Ei nu sunt specialiști în domeniu, ci militari, așa că nu au pregătirea necesară”, a declarat Sergiu Iosipescu, profesor universitar de istorie și unul dintre specialiștii care au participat la cercetări.

Pentru a scoate epava la suprafață, zona a fost umplută cu nisip până când corabia a ajuns în mijlocul plajei, apoi s-au montat stâlpi puternici pentru susținere și s-a excavat cu atenție nisipul de deasupra. A fost o muncă dificilă: s-au mutat cantități enorme de nisip, iar lucrările de extindere a plajei au fost întârziate cu mai mult de opt luni, costurile fiind foarte mari pentru statul român.

„Am excavat aproximativ 7.000 de metri cubi de nisip, adică aproximativ 14-15.000 de tone, pe o suprafață de 4.000 de metri pătrați, pentru a ajunge la epavă. Dacă această lucrare ar fi fost făcută în 2020 cu scafandri, așa cum am cerut inițial Ministerului Culturii, costurile ar fi fost de aproximativ 100.000 de euro. Până acum, costurile estimate sunt de 2.700.000 de euro”, a declarat Marius Stamat, directorul firmei responsabile de execuția lucrărilor.

În această sumă sunt incluse nu doar salariile muncitorilor implicați în operațiune, ci și lucrările suplimentare solicitate de Ministerul Culturii.

După finalizarea studiilor arheologice, corabia va fi acoperită din nou cu nisip. Din cauza stării avansate de degradare, nu este posibilă extragerea și expunerea ei într-un muzeu, deoarece ar presupune costuri de zeci de milioane de euro. Astfel, turiștii nu vor avea niciodată ocazia să o vadă. Cu toate acestea, în zonă va fi amplasată o mică piramidă cu o plăcuță care să semnaleze existența unui vestigiu sub „mormântul” de nisip.

Cercetarea corăbiei misterioase scufundate în Marea Neagră este realizată de specialiști ai Institutului Național de Patrimoniu. Din primele observații, corabia are aproximativ 200 de ani vechime, măsoară 20 de metri lungime și 4 metri lățime. Nu se știe de unde provine și cum a ajuns să se scufunde în dreptul stațiunii Eforie.

„Până acum, nu am identificat niciun artefact care să ne ajute să datăm epava, însă cel mai probabil este din secolul al XIX-lea și a naufragiat pe stâncile din Eforie. Este o navă din lemn, placată cu tablă de cupru și cu cuie mari dintr-un aliaj rezistent la coroziune. Vom trimite probe la laboratoare pentru a identifica compoziția metalelor și a datelor lemnului, iar apoi vom face o datare cu carbon 14, cu o marjă de siguranță de aproximativ 20 de ani. Am reușit să scoatem aproximativ 12 metri din ea, inclusiv o parte din chilă și coaste și am identificat și tija ancorei, care se află acum la pupa”, a declarat Raluca Iosipescu, șefa serviciului din cadrul Institutului Național de Patrimoniu.

Ea a mai adăugat că corabia avea un catarg și că arheologii folosesc scanări 3D și fotografometrie pentru a încerca să identifice tipul ambarcațiunii.

„Deoarece nu avem posibilități în țară de a conserva lemnul și metalul, decizia finală este de a o acoperi cu material geotextil pentru protecție, apoi cu nisip, pentru a o readuce în mediul ei natural”, a mai spus Raluca Iosipescu.

Mihai Duca, arheolog subacvatic, afirmă că arheologii trebuie să fie atenți și să strângă cât mai multe elemente care să ajute la identificarea epavei, deoarece aceasta se află într-o stare de conservare precară.

„Este o practică obișnuită în România să se protejeze obiectele care nu pot fi conservate. Dacă a rezistat în apă atâta timp, nisipul o va conserva la fel de bine”, a declarat Mihai Duca.

Cercetările arheologice vor continua câteva săptămâni, iar apoi corabia va fi acoperită din nou cu nisip, pe plaja din Eforie.