Mulți elevi care obțin note foarte bune au totuși o stimă de sine fragilă și dificultăți în exprimare ori susținerea propriilor opinii. Profesorii observă că performanța academică nu garantează abilități precum comunicarea publică, gândirea critică sau autonomia în învățare.
„Uneori, tocmai elevii cu rezultate excelente au o stimă de sine fragilă, pentru că ajung să își asocieze valoarea personală cu notele și performanțele școlare”, spune Diana Graur, profesoară la o școală de limba engleză. Ea a întâlnit copii care plâng înaintea unui discurs sau nu privesc interlocutorii în ochi.
Directorul academic Nicoleta Dinescu remarcă că provocările actuale sunt legate de autocontrol, concentrare, răbdare şi capacitatea de a susține un efort intelectual pe termen lung, nu neapărat de o timiditate mai mare decât a generațiilor anterioare.
Accesul facil la informație și instrumentele cu inteligență artificială deschid oportunități, dar ridică întrebări privind dezvoltarea gândirii critice şi a relațiilor interumane. Andreea Păunoiu, profesoară şi specialistă în mindfulness, spune că unii copii preferă să discute cu ChatGPT despre problemele lor, semnalând nevoia de ascultare autentică din partea adulților.
Profesorii atenționează şi asupra intervenției excesive a părinților, care îi protejează de suferință şi, astfel, le reduc ocaziile de a învăța să rezolve probleme şi să îşi dezvolte autonomia. Experiențele dificile, gestionate cu sprijin, pot consolida competențele sociale şi emoționale.
Adriana Alionte, fondatoare şi directoare generală, subliniază că pe termen lung vor conta încrederea în sine, flexibilitatea şi capacitatea de învățare continuă, nu doar acumularea de cunoștințe.
Comentarii recente