Peste 2,31 milioane de pensionari din România aveau, în septembrie 2026, pensii mai mici de 2.500 de lei, arată calculele realizate pe baza datelor oficiale. Dintr-un total de 4.572.742 de pensionari înregistrați de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), 850.009 persoane beneficiau de indemnizaţia socială pentru pensionari, stabilită la 1.281 de lei lunar.
Distribuţia pe tranșe arată că 934.092 de pensii se încadrau între 1.281 și 2.000 de lei, iar 526.902 aveau valori între 2.000 și 2.500 de lei. În consecință, 2.311.003 pensionari — circa 50,5% — trăiesc dintr-un venit lunar sub pragul de 2.500 de lei.
Pensia medie indicată de CNPP a fost de 2.821 de lei în septembrie 2026, în timp ce INS raporta o pensie medie de 2.942 de lei în trimestrul II 2026, cu o creștere modestă de 0,3% faţă de trimestrul precedent; indicele pensiei medii reale era 98,1%.
Presiunea veniturilor este amplificată de inflaţie: rata anuală a ajuns la 6,61% în septembrie (faţă de 6,17% în august). Cele mai mari scumpiri anuale s-au înregistrat la servicii (+11,12%), mărfuri nealimentare (+7,06%) şi alimente (+3%). În primele nouă luni preţurile au urcat cu 5,4%.
Având în vedere nivelul pensiilor şi scumpirile, mulţi români iau în calcul prelungirea activităţii profesionale. Un studiu SD Worx arată că 42% dintre angajaţii români de cel puţin 55 de ani sunt dispuşi să lucreze şi după vârsta legală de pensionare (media europeană: 32%). Totodată, 34% dintre românii sub 35 de ani ar accepta aceeaşi opţiune, faţă de puțin peste un sfert la nivel european.
În privinţa pensionării anticipate, 40% dintre angajaţii de 55+ din România ar prefera această variantă, comparativ cu 63% dintre cei sub 35 de ani; la nivel european proporţiile sunt aproximativ 50% şi 61%. Motivele invocate de lucrătorii în vârstă pentru pensionarea anticipată sunt, în principal, timpul pentru familie (78%), sănătatea (72%) şi realizări personale (44%) — ponderi mai mari decât mediile europene.
Comentarii recente