Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede majorarea treptată a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB în 2035, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii. Guvernul anunţă publicarea unui calendar anual al creşterii bugetului şi separarea clară a celor două componente.
Priorităţile includ dezvoltarea apărării antiaeriene şi antirachetă, modernizarea forţelor terestre şi navale, achiziţia de drone şi muniţie, precum şi consolidarea capacităţilor de detectare şi contracarare a dronelor, cu accent pe Dunăre, litoralul Mării Negre şi infrastructura critică.
Documentul propune şi accelerarea digitalizării armatei, optimizarea structurii de comandă şi îmbunătăţirea procedurilor de achiziţie pentru a reduce întârzierile programelor de înzestrare. Sunt anunţate măsuri pentru creşterea atractivităţii carierei militare şi pentru păstrarea personalului experimentat.
O componentă importantă o reprezintă dezvoltarea producţiei militare naţionale: implicarea companiilor româneşti, integrarea sistemelor, mentenanţa şi servicii. Pentru achiziţii urgente se prioritizează livrarea rapidă, iar programele multianuale vor susţine producţia internă şi transferul de tehnologie. Guvernul intenţionează să folosească instrumente europene de finanţare, inclusiv SAFE şi Readiness 2030, şi să dezvolte cercetarea în domeniul apărării, inclusiv în inteligenţa artificială.
Modernizarea infrastructurii militare este planificată cu prioritate pentru bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Feteşti şi centrul de instruire de la Cincu, iar centrul european de instruire pentru F-16 de la Feteşti ar urma să devină un hub regional. Programul mai prevede consolidarea prezenţei aliate şi aprofundarea parteneriatelor cu SUA, Republica Moldova, Ucraina şi statele din Balcanii de Vest.
Documentul subliniază că implementarea depinde de bugetele aprobate, accesul la finanţare europeană şi capacitatea industriei şi a armatei de a derula proiectele la timp, astfel încât creşterea cheltuielilor să se traducă în capabilităţi efective fără a agrava excesiv deficitul bugetar.
Comentarii recente