În România, ideea alegerilor anticipate este tratată istoric cu reticență și asociată unei conotații negative, spune analistul de politică externă Emanuel Cernat. El arată că, spre deosebire de state precum Spania, Bulgaria, Cehia, Polonia sau Franța, unde mecanismele constituționale şi legislative permit declanșarea clară a scrutinurilor anticipate, la Bucureşti acestea rămân văzute ca o ipoteză puțin probabilă și ca un semn de rușine în viața politică.
Cernat oferă Bulgaria drept exemplu de ţară care a folosit frecvent alegerile anticipate pentru a depăşi blocajele politice şi care, în ciuda instabilităţii, a reuşit progrese precum adoptarea monedei euro şi aderarea în zona Schengen. El notează că, din 1989 încoace, doar România şi Ungaria nu au organizat alegeri parlamentare anticipate în sensul frecvent folosit în UE.
Analistul enumeră apoi numeroase state UE care au recurs la alegeri înainte de termen: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Bulgaria, oferind exemple recente de convocare anticipată în fiecare dintre ele.
Concluzia sa este că, în multe democrații europene, alegerile anticipate sunt privite ca un instrument legitim de deblocare a crizelor politice, pe când în România există o reticență culturală şi politică puternică față de această opțiune.
Comentarii recente