„Supat”, substantivul care a stârnit discuții: „Pisica s-a ascuns supat”

Cuvântul „supat”, folosit în exemplul „Pisica s-a ascuns supat”, a reaprins discuțiile despre uzul limbii române după ce a fost pus în circulație pe Facebook de pagina Dicție.ro. Termenul desemnează, potrivit DOOM 3, spațiul dintre pat și dușumea și apare în dicționare istorice, inclusiv în „Dicționarul limbii românești” al lui August Scriban (1939), unde are sensul „dedesuptul patului” și pluralul „supaturi”.

DEX marchează „supat” drept regional și consemnează și o altă accepțiune regională, „gaură săpată într-un mal de pământ”, indicând totodată forma variantă „subpat”. Forma „supát” figura deja în edițiile anterioare ale DOOM.

Postarea care explicita forma a generat o avalanșă de reacții: mulți internauți au ironizat cuvântul sau au spus că niciodată nu l-au folosit și preferă „sub pat”. Au apărut glume („Există și sumasă, supreș și sufarfurie?”, „A mea s-a ascuns suscaun”) și observații amuzante privitoare la sensuri ipotetice.

Au existat și reacții critice sau serioase: unii au contestat utilitatea termenului, alții au spus că nu îl vor folosi niciodată. Un punct frecvent menționat a vizat construcția propoziției: dacă „supat” este substantiv, unii comentatori au susținut că logic ar trebui folosit cu prepoziția „în” („pisica s-a ascuns în supat”).

Dezbaterile pun în evidență tensiunea dintre normele lexicografice — care consemnează formele de limbă — și uzul cotidian, iar reacțiile variate arată cât de sensibil este publicul față de schimbările sau reluările lexicale în limba română.