România a înregistrat progrese importante în lupta împotriva antisemitismului, dar eforturile trebuie susținute, mai ales în contextul noilor tehnologii și al rețelelor sociale, a afirmat joi vicepremierul interimar Oana Gheorghiu.
Gheorghiu a omagiat contribuția regretatului ambasador Mihnea Constantinescu la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului în cadrul Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, în timpul președinției României (2016–2017). De asemenea, a amintit raportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, prezidat de Elie Wiesel, care a documentat responsabilitatea autorităților române în zonele administrate de România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, recunoscută oficial ulterior de stat.
Printre măsurile enumerate de vicepremier se numără înființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, instituirea zilelor naționale de comemorare a Holocaustului și a Holocaustului împotriva romilor, construirea de memoriale și muzee, proiecte educaționale și culturale, precum și includerea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” în învățământul liceal.
Gheorghiu a subliniat importanța adoptării în 2017 a definiției de lucru a antisemitismului, ulterior integrată în legislația națională, și a celor două strategii naționale din 2021 pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Vicepremierul a avertizat că mediul s-a schimbat dramatic: viteza de propagare a urii, audiența accesibilă și ușurința cu care teoriile conspiraționiste, distorsionările Holocaustului și stereotipurile antisemite ajung în dezbaterea publică sunt mult mai mari. „Expunerea repetată la ură poate face ca ceea ce ar trebui să fie inacceptabil să înceapă să pară normal, iar granița dintre cuvinte și violență poate fi foarte fragilă”, a declarat Gheorghiu.
Ea a pledat pentru pregătirea profesioniștilor, pentru monitorizarea şi sancţionarea incidentelor antisemite şi pentru menţinerea unui climat în care toţi cetăţenii să trăiască în siguranţă, indiferent de etnie. Guvernul îşi reafirmă angajamentul de a combate antisemitismul prin educaţie, comemorare, politici naţionale şi cooperare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi partenerii internaţionali.
În acelaşi context, procurorii DIICOT – Structura Centrală l-au reținut recent pe Cosmin Tudoran, bănuit că, în august 2025, a atacat un livrator originar din Bangladesh din motive rasiale. Tudoran este cercetat pentru ameninţare în scop terorist în formă continuată; procurorii susţin că, din octombrie 2025 şi până în prezent, ar fi transmis repetat ameninţări pe reţelele de socializare, motivate religios şi ideologic.
Comentarii recente