Un episod foarte puternic de El Niño se dezvoltă în Oceanul Pacific, iar observaţiile recente arată o intensificare rapidă a fenomenului. În unele zone, temperatura apei la suprafaţă depăşeşte cu peste 3°C valorile normale, iar sub suprafaţă, în primii aproximativ 200 de metri, s-a acumulat o masă de apă mult mai caldă decât în mod obişnuit, cu anomalii care în anumite locuri ating aproape 10°C.
Această cantitate mare de căldură se deplasează spre est şi poate urca treptat la suprafaţă printr‑un proces asociat unei unde Kelvin, o oscilaţie oceanică care transportă apă caldă pe mii de kilometri şi alimentează El Niño. Evoluţia este susţinută şi de modificări ale vânturilor ecuatoriale: în lunile iulie–august s‑au înregistrat anomalii dinspre vest care favorizează deplasarea apei calde către partea centrală şi estică a Pacificului şi contribuie la slăbirea alizeelor.
Un El Niño puternic are efecte la scară globală. Modelele indică posibilitatea unei circulaţii vestice mai persistente în Europa şi temperaturi peste medie în mare parte din continent, deşi aceste proiecţii nu exclud perioade reci locale sau fenomene severe izolate. În America de Nord, schimbările de circulaţie atmosferică pot duce la temperaturi mai ridicate în unele regiuni nordice şi la o activitate mai intensă a furtunilor în sudul SUA.
Proiecţiile actuale arată o continuare a intensificării El Niño în lunile următoare, cu potenţialul de a atinge intensitatea maximă spre sfârşitul anului 2026.
Comentarii recente