România riscă, din această toamnă, să intre într-o „policriză” în care mai multe vulnerabilităţi economice, energetice, fiscale şi sociale se suprapun şi se amplifică reciproc, avertizează Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).
Analiza AEI identifică 12 manifestări sau puncte de vulnerabilitate: energie electrică, gaze, preţul carburanţilor, deficitul bugetar, costul finanţării, agricultură, apă, lichiditatea companiilor, investiţii publice, fonduri europene, sărăcie energetică şi încrederea în instituţii. Chisăliţă subliniază că nu este vorba despre 12 crize independente, ci despre probleme cu cauze comune care se pot transforma una în alta.
Sistemul energetic este vulnerabil din cauza centralelor pe cărbune îmbătrânite, capacităţilor pe gaze insuficiente sau întârziate, producţiei hidro dependente de nivelul rezervelor de apă şi opririlor planificate sau accidentale ale reactoarelor nucleare. AEI nu anticipează un blackout naţional, dar avertizează asupra unor perioade cu preţuri foarte ridicate, importuri aproape de capacitate şi întreruperi locale.
Depozitele de gaze erau la începutul lunii septembrie la circa 62,8% din capacitate, peste zece puncte procentuale sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent, ceea ce creşte riscul în zilele cu temperaturi foarte scăzute. Pe partea carburanţilor, motorina rămâne esenţială pentru agricultură, transport şi industrie, iar intervenţiile statului, precum reducerea accizei, au costuri fiscale.
Presiunile bugetare sunt evidente: Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026, iar datoria publică poate urca la 63,3% din PIB în 2027. Creşterea costului finanţării, riscul unui downgrade şi dificultăţile la absorbţia fondurilor europene pot majora costurile pentru stat şi pentru investiţii.
Sectoarele afectate includ agricultura, deja lovită de secetă, producţia hidro şi navigaţia pe Dunăre, iar firmele confruntate cu costuri mai mari riscă probleme de lichiditate şi insolvenţe, ceea ce ar diminua încasările bugetare. AEI avertizează şi asupra unei posibile agravări a sărăciei energetice şi a pierderii încrederii în instituţii, cu risc de proteste şi blocaj al reformelor.
Pentru a limita transformarea vulnerabilităţilor în criză generalizată, AEI propune măsuri concentrate pe energie şi rezilienţă economică: dezvoltarea rapidă a capacităţilor controlabile, un plan naţional pentru securitatea gazelor, o rezervă strategică de carburanţi, protecţie socială ţintită, contracte de energie pe termen lung, un „pact fiscal” pentru energie şi investiţii, protejarea fondurilor europene şi programe naţionale pentru apă, securitate alimentară şi eficienţă energetică. De asemenea, Asociaţia recomandă transparenţă publică săptămânală şi un mecanism de avertizare timpurie.
Concluzia AEI: miza principală pentru viitorul Guvern este să prevină transformarea acestor vulnerabilităţi într-un mecanism în care o criză alimentează următoarea, mai degrabă decât să gestioneze probleme izolate.
Comentarii recente