O legendă din comuna Nămoloasa povestește că, în jurul anului 1850, alaiul unei nunți ar fi dispărut în apele Siretului după ce gheața s-a rupt sub sănii. Mireasa, nașii, socrii, lăutarii și numeroși nuntași ar fi pierit, iar singurul supraviețuitor ar fi fost mirele, care s-a întors să-și anunțe familia.
Povestea, cunoscută local drept „Legenda miresei”, are numeroase variante transmise oral de-a lungul generațiilor. Conform tradiției, mireasa se numea Gherghina lui Manole, iar mirele venea din zona Comăneștiului. Traversarea pe gheață s-ar fi realizat în zona fostului cătun Blehani, dispărut între timp, când sloiurile au cedat sub greutatea săniilor.
Nu există documente oficiale care să confirme toate detaliile incidentului, însă cercetări locale și mărturii adunate de profesorii și rapsodii populare susțin că la baza baladei ar sta un eveniment tragic real. Versiunea cunoscută azi a baladei a fost consemnată de rapsodul Gheorghiță Călin (decedat în 1988), iar versuri ale baladei apar și în „Legenda Miresii”, semnată de Costache Gheorghiță.
Profesoara Carmen Titiana Ioniță a început cercetarea legendei în 2008, după ce a observat o fotografie veche pe un panou al școlii din localitate. Istoric, Nămoloasa a fost în secolul XIX un important punct de tranzit între Muntenia și Moldova, având târg înființat în 1818 de logofătul Costache Conachi, prin hrisovul domnitorului Mihail Suțu. În acea perioadă, localitatea ar fi avut circa 9.000 de locuitori și o vamă importantă pentru moviliști și negustori.
Balada conține și un blestem adresat Siretului, cerând ca râul să-și surpe malurile și să împiedice construirea unui pod peste el. Povestea rămâne parte a patrimoniului oral al comunei Nămoloasa și continuă să fie cântată și astăzi.
Comentarii recente