Compania aeriană letonă airBaltic a solicitat protecție în baza Capitolului 11 din legislația americană privind falimentul, într-un demers de restructurare a datoriilor și de salvare a activității. Mișcarea survine pe fondul unei crize în sectorul aviatic alimentate de creșterea prețului kerosenului după conflictul cu Iranul.
Analiștii avertizează că transportatorii mici și regionali sunt cei mai vulnerabili: costul combustibilului s-a dublat de la debutul crizei, iar sezonul rece reduce în mod tradițional cererea de călătorii. John Strickland, analist de aviație, a subliniat expunerea majoră a operatorilor de nișă.
Chiar și operatorii low-cost resimt presiunea: Wizz Air a raportat pierderi operaționale în primul trimestru şi estimează scăderi ale veniturilor pe loc disponibil, după ce a redus tarifele pentru a atrage pasageri. Totuși, Wizz Air a transportat 8,7 milioane de călători în august și afirmă că are lichidități solide, mecanisme de hedging pentru combustibil și o flotă eficientă.
Pe măsură ce presiunile financiare cresc, companiile mici ar putea abandona rute în defavoarea operatorilor mai puternici. Wizz Air şi-a exprimat interesul pentru preluarea unor rute TAROM; transportatorul naţional respinge ideea falimentului şi anunţă continuarea modernizării flotei.
Specialiştii consideră că procedura Chapter 11 poate permite airBaltic să evite lichidarea şi să se reorganizeze, similar cazului SAS. Totodată, nume precum Norse Atlantic sau LOT apar în discuţii despre vânzări, fuziuni şi consolidare în aviaţia europeană.
Comentarii recente