Inteligența artificială a ieșit din sfera exclusiv tehnologică și are deja efecte economice palpabile, avertizează Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Progresele din domeniu pun presiune asupra cererii imediat, dar pot transforma pe termen lung oferta prin câștiguri de productivitate, explică el într-un articol publicat în revista Central Banking.
Dezvoltarea AI la scară implică investiții semnificative în centre de date, cipuri, rețele, infrastructură energetică, software și cercetare. Pe termen scurt, aceste cheltuieli pot crește cererea pentru bunuri, servicii și forță de muncă, amplificând presiunile inflaționiste într-o economie aproape de capacitate maximă.
Pe termen lung, aceeași infrastructură poate permite companiilor să producă mai mult cu aceleași resurse, sporind productivitatea și generând un șoc pozitiv de ofertă. Provocarea pentru băncile centrale constă în a distinge cât din creșterea cererii este temporară și cât reflectă o transformare structurală durabilă.
Badea subliniază existența a două viziuni: una optimistă, care anticipează creșteri rapide ale productivității, și una prudentă, care pune sub semnul întrebării amploarea beneficiilor. Pentru politica monetară, miza este combinarea judecății economice, a modelelor tradiționale și a uneltelor bazate pe AI pentru a identifica momentul în care investițiile se traduc în câștiguri reale de productivitate.
Comentarii recente