Un videoclip fals distribuit pe TikTok a fost declanșatorul atacului cu bâte, topoare și pietre asupra unui echipaj medical la Recea Cristur, județul Cluj. Incidentul din seara de 8 august 2026, în care șoferul autosanitarei a fost rănit la ochi, iar șapte persoane au fost arestate, ridică din nou întrebarea despre limitele intervenției statului în combaterea dezinformării.
Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a explicat că România dispune de instrumente juridice europene, în special Digital Services Act (DSA), care oferă cadrul pentru solicitarea accesului la conținuturi sau pentru eliminarea lor, în funcție de gradul de nocivitate. Totuși, el respinge ideea ca o instituție publică să aibă puterea unilaterală de a decide ce este adevărat sau fals, argumentând că statul poate fi „capturat” și ar putea declara drept minciuni informații care nu-i convin.
Toma a subliniat dificultatea identificării rețelelor care multiplică mesaje similare şi a explicat că multe postări par izolate, dar sunt susținute de o configurație de conturi. CNA pregătește achiziția unui soft pentru detectarea în timp real a rețelelor care distribuie conținut nociv, pentru a putea transmite platformelor liste de conturi ce trebuie eliminate, fără a aștepta sesizări individuale.
El a menționat, de asemenea, că resursele instituției sunt limitate: 15 oameni la monitorizare pentru un internet mult mai vast decât televiziunea şi radioul pentru care CNA a fost inițial creat. TikTok rămâne singura platformă care răspunde prompt, potrivit membrului CNA, iar exemple precum fenomenul Călin Georgescu din 2024 arată că intervențiile Comisiei Europene pot fi eficiente.
Comentarii recente