Negocierile de la Cotroceni privind legea salarizării bugetarilor s-au încheiat marți seară fără un acord, deși mai sunt mai puțin de trei săptămâni până la termenul-limită stabilit pentru 31 august. În lipsa adoptării, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Discuțiile conduse de președintele Nicușor Dan au inclus liderii PSD, PNL, USR și UDMR și au fost precedate de întâlniri între Administrația Prezidențială și sindicatele din Educație. Reprezentanții sindicatelor au respins forma actuală a proiectului, susținând că aceasta nu respectă angajamentele asumate în timpul grevei profesorilor din 2023 și criticând modul de calcul al noilor grile.
Sindicaliștii cer refacerea calculelor împreună cu Banca Mondială, care a participat din 2022 la evaluarea funcțiilor din sectorul public. De asemenea, acuză Ministerul Educației de transmiterea unor date inexacte privind normele didactice din universități.
PSD a anunțat anterior că nu poate susține proiectul în forma propusă și cere modificări pentru grilele din Educație și Sănătate, inclusiv posibilitatea etapizării aplicării noilor salarii. UDMR solicită clarificarea surselor de finanțare, iar PNL a pus accentul pe riscul imediat legat de suma din PNRR.
Politologul Sergiu Mișcoiu (UBB Cluj) atrage atenția că problema actuală rezultă dintr-un eșec vechi: legea putea fi negociată în cei patru ani ai reformei, dar discuțiile au fost amânate, transformând decizia într-o cursă contracronometru. El avertizează că o adoptare grăbită, fără negociere socială serioasă, poate genera ierarhii salariale mai dezechilibrate decât cele existente.
În plan politic, partidele negociază nu doar conținutul legii, ci și costul politic al fiecărei modificări. Potrivit analistului, PNL și USR par dispuse să meargă mai departe cu proiectul, iar PSD se află într-o poziție dificilă, prins între presiunea sindicatelor și riscul de a bloca jalonul PNRR.
Comentarii recente