Secetele repetate au devenit o realitate pentru agricultura europeană, în timp ce mecanismele de sprijin ale UE rămân în mare parte concepute pentru cazuri excepţionale. Din Franţa până în Cehia, lipsa ploilor şi valurile de căldură au cauzat pierderi importante ale recoltelor, iar fondurile de urgenţă sunt tot mai solicitate.
Majoritatea banilor acordaţi acoperă pierderile deja înregistrate; mult mai puţine resurse vizează prevenţia sau adaptarea la viitoarele secete. În prezent, accesul la fonduri europene de urgenţă nu este automat: fiecare ajutor se aprobă punctual, la nivel naţional şi european.
Comisia Europeană a spus că nu poate înfiinţa un fond permanent fără contribuţii suplimentare ale statelor membre, iar până acum niciun guvern nu a acceptat majorarea contribuţiilor. Propunerea de a dubla fondul de criză la „chiar şi 900 de milioane” de euro a fost considerată insuficientă de comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen.
Şapte state — Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Croaţia şi România — au cerut modificarea mecanismului viitor pentru a acoperi mai rapid pagubele climatice, reducând pragul de activare la 20% din pierdere şi permiţând plăţi înainte de finalizarea tuturor procedurilor. Printre soluţiile propuse de Comisie se numără investiţii în irigaţii, infrastructură pentru apă şi dezvoltarea asigurărilor agricole, dar finanţarea rămâne o miză politică majoră.
Comentarii recente