Debitul Dunării a coborât la un minim istoric de 1.400 m³/s, iar specialiştii avertizează că seceta hidrologică se va menţine pe parcursul lunii august, conform prognozelor INHGA. Situaţia afectează aprovizionarea cu apă potabilă în zeci de localităţi şi reduce semnificativ producţia hidro şi nucleară, dar un colaps energetic total (blackout) nu este considerat iminent.
Cornel Ilinca, lector la Facultatea de Hidrotehnică a UTCB, explică faptul că riscul cel mai mare vine din două componente ale mixului energetic: CNE Cernavodă şi amenajările hidroenergetice. Deşi Unitatea 1 a fost oprită preventiv pentru prima dată în 44 de ani, soluţii inginereşti temporare permit menţinerea unei unităţi Cernavodă în funcţiune chiar la debite sub 1.400 m³/s, iar lacurile de acumulare ale marilor hidrocentrale pot asigura, pe termen scurt, puteri de vârf între 1.500–2.000 MW.
Transelectrica poate limita riscul de prăbuşire a reţelei prin deconectări manuale sau automate de sarcini. Practic, scenariul cel mai probabil este o criză energetică prelungită: preţuri mari la energie, restricţii de consum şi impact economic, nu un blackout naţional imediat.
Seceta afectează şi alimentarea cu apă: până la sfârşitul lunii iulie au fost impuse restricţii în sistem centralizat în 80 de localităţi din 12 judeţe (cu impact major în Neamţ, Bihor, Bacău, Galaţi, Vaslui, Maramureş). Totodată, 61 de localităţi cu alimentare din puţuri şi fântâni, în special în Botoşani, au resimţit lipsuri.
Consecinţele economice sunt deja vizibile: producţia hidro a scăzut drastic, Hidroelectrica raportând diminuări majore ale producţiei şi ale profitului în perioade recente, iar România a apelat la importuri pentru a compensa deficitul. Măsuri de reducere voluntară a consumului industrial (inclusiv oprirea temporară a unor fabrici) şi starea de alertă energetică sunt implementate pentru a proteja stabilitatea sistemului.
Comentarii recente