Cornel Ilinca, lector la Facultatea de Hidrotehnică a Universității Tehnice de Construcții din București, pledează ca retehnologizarea hidrocentralelor să devină o prioritate națională, într-un document de poziție elaborat împreună cu dr. ing. Albert Constantin și făcut public prin Declic.
Contextul este seceta istorică a verii 2026, când debitul Dunării la intrarea în ţară a scăzut sub 1.600 m3/s — cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani — generând probleme la irigaţii, navigaţie şi riscuri pentru obiective critice precum centrala nucleară de la Cernavodă.
Autorii se bazează pe studiul coordonat de Ilinca pentru WWF România (martie 2025) şi pe date noi privind hibridizarea publicate în iulie 2026. Concluzia principală: infrastructura de racordare a hidrocentralelor este subutilizată şi poate integra circa 1.800 MW de capacităţi eoliene şi fotovoltaice, reducând riscul blocajelor din reţea.
Retehnologizarea vizată include reducerea rugozităţii conductelor, recondiţionarea turbinelor şi digitalizare. Aceste intervenţii pot creşte producţia şi randamentul folosind aceeaşi resursă de apă, fiind estimate ca fiind cu 50–70% mai ieftine decât construirea unor hidrocentrale noi. Modernizarea celor peste 180 de centrale existente ar putea adăuga cel puţin 8% energie, comparativ cu aproximativ 1% obţinut prin finalizarea proiectelor începute în perioada comunistă.
Priorităţile tehnice identificate includ centralele de pe râul Bistriţa şi amplasamente precum Lotru–Ciunget, Colibiţa, Izvorul Muntelui–Bicaz şi Porţile de Fier I, evaluate pentru retehnologizare, hibridizare şi, acolo unde e cazul, acumulare prin pompaj.
Mesajul autorilor către decidenţi şi Hidroelectrica: retehnologizarea, digitalizarea şi integrarea soluţiilor hibride şi a stocării pe baterii trebuie tratate ca investiţii strategice; nevalorificarea infrastructurii actuale pune în pericol integrarea a 1.800 MW de regenerabile şi capacitatea de a acoperi vârfurile de consum.
Comentarii recente