Președintele României, Nicușor Dan, a trimis vineri, 7 august 2026, Parlamentului spre reexaminare legea de modificare a OUG 81/2021 privind intervențiile pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor. Cererea este formulată în temeiul articolului 77 alin. (2) din Constituție.
Deși apreciază obiectivul legii — protejarea vieții oamenilor și reducerea pagubelor — șeful statului susține că anumite soluții adoptate nu asigură garanții suficiente pentru aplicare corectă și eficientă. Curtea Constituțională respinsese anterior, prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026, obiecția de neconstituționalitate ridicată de președinte, însă acesta subliniază că reexaminarea poate urmări oportunitatea și consecințele practice ale normelor.
Nicușor Dan critică metoda de stabilire a cotelor de recoltare: repartizarea numerică pe fonduri cinegetice nu indică care sunt specificele care generează conflicte. El consideră că ținta ar trebui să fie exemplarele obișnuite cu prezența oamenilor, cele cu comportament conflictual documentat sau cele care revin frecvent în zone locuite, iar selecția să se bazeze pe date locale și pe analiză a alternativelor neletale.
Președintele cere protecții pentru structura pe sexe, categorii de vârstă și grupuri familiale și solicită excluderea explicită din calculul cotelor a suprafețelor în care vânătoarea este interzisă sau care se suprapun cu arii naturale protejate. Transferul cotelor între fonduri ar trebui interzis sau permis doar după reevaluare științifică și decizie motivată.
Legea stabilește pentru 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, aceleași niveluri urmând să se aplice automat și în 2027. Președintele atrage atenția că populația și distribuția speciei pot varia substanțial de la un an la altul, motiv pentru care nivelurile pentru 2027 trebuie stabilite numai după evaluarea rezultatelor din 2026, inclusiv mortalitatea cumulată, structura demografică, evoluția conflictelor și eficiența măsurilor preventive neletale.
Un punct esențial al reexaminării este lipsa unui mecanism unic de monitorizare în timp real a recoltărilor. Legea prevede un plafon național și repartiția pe 528 de fonduri cinegetice, dar nu impune un sistem prin care autoritățile să urmărească imediat câte exemplare au fost recoltate și ce cote mai rămân. Nicușor Dan propune ca orice recoltare să fie înregistrată imediat într-un registru electronic național, administrat de autoritatea centrală pentru protecția mediului, care să includă fondul cinegetic, data, ora, coordonatele, temeiul legal, persoanele responsabile, sexul, categoria de vârstă estimată, documentația foto-video și o probă biologică.
Sistemul ar trebui să blocheze automat noi recoltări după atingerea cotei alocate unui fond cinegetic și să alerteze autoritatea competentă. Președintele solicită, de asemenea, reguli clare privind termenele de raportare, răspunderea pentru omisiuni sau date false și publicarea periodică a unor informații agregate.
Referitor la protecția femelelor cu pui, Nicușor Dan constată dificultatea practicii de a stabili vârsta puilor în teren. El propune ca interdicția să se aplice oricărei femele însoțite de pui, fără a condiționa protecția de determinarea exactă a vârstei, iar în subsidiar cere reguli clare privind modul de estimare și certificare a vârstei puilor; în caz de incertitudine, recoltarea să nu fie permisă.
Președintele mai cere corelarea sancțiunilor cu noile interdicții: legea ar trebui să prevadă consecințele depășirii cotelor, neînregistrării sau înregistrării tardive, nerespectării obligației de documentare sau furnizării de date false, cu răspundere atât pentru autorul recoltării, cât și pentru personalul tehnic implicat.
În privința mecanismului prevăzut pentru 2028 — stabilirea anuală, prin ordin al autorității centrale, a nivelurilor pe baza studiului genetic — Nicușor Dan solicită ca deciziile să se bazeze pe o evaluare actualizată a dinamicii populației (mortalitate cumulată, structura demografică, starea pe areale și subpopulații, numărul conflictelor) și nu exclusiv pe un studiu static. El cere publicarea proiectului și a fundamentării, acces la date și formula de calcul, consultarea autorității de conservare a biodiversității și validare științifică independentă. Ordinul anual ar trebui să poată reduce sau suspenda recoltările dacă datele indică riscuri pentru starea de conservare.
Pe final, Nicușor Dan solicită reexaminarea integrală a legii și subliniază necesitatea ca mecanismul legislativ să fie eficient, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei, menținând obiectivul legitim al protejării oamenilor și reducerii pagubelor.
Comentarii recente