Guvernele europene şi liderii globali au învăţat să distingă între declaraţiile belicoase ale preşedintelui american Donald Trump şi acţiunile concrete ale administraţiei sale, scrie The Washington Post. Reacţiile iniţiale, bazate pe indignare şi mobilizare diplomatică, au cedat loc unei oboseli prudente.
După mai mult de un an de la introducerea unor tarife care au zdruncinat pieţele, multe state privesc acum propunerile extreme — de la controlul asupra Groenlandei la ameninţări de retragere din NATO sau tarifarea importurilor — cu reţinere, observând frecvent blocaje interne în SUA, venite din partea Congresului sau a instanţelor.
„Deja ne-am obişnuit cu aceste declaraţii zilnice. Acum nu le mai luăm atât de în serios”, a spus eurodeputatul italian Brando Benifei. Analiştii remarcă că tactica „şocului şi groazei” duce adesea la concesii sau la cedări tacite ale Washingtonului. Un exemplu este impasul comercial cu China, unde Beijingul nu a cedat la ameninţarea unor tarife de 100% şi a utilizat restricţii la exporturi de minerale critice, forţând o nuanţare a poziţiei americane.
Şi în Europa reacţiile au devenit temperate: ameninţările cu un embargo total asupra Spaniei au fost privite de oficialii UE drept declaraţii fără aplicabilitate imediată, iar state precum Spania şi Italia au refuzat, în anumite cazuri, accesul la baze sau spaţiu aerian pentru misiuni controversate.
În Orientul Mijlociu, presiunile asupra Iranului nu au produs schimbările urmărite, situaţia din Strâmtoarea Ormuz rămânând neschimbată. Experţii atenţionează însă că ignorarea continuă a retoricii prezidenţiale are riscuri: pierderea majorităţii în Congres ar putea determina o creştere a utilizării decretelor executive, cu efecte geopolitice potenţial periculoase, avertizează Jeremy Shapiro de la ECFR.
În final, imaginea Statelor Unite ca partener stabil rămâne afectată, iar multe state îşi regândesc priorităţile strategice într-o ordine globală aflată în schimbare.
Comentarii recente