Guvernul a decretat stare de alertă pentru luna august din cauza scăderii producției de energie, premierul demis Ilie Bolojan avertizând asupra riscului opririi celui de-al doilea reactor de la Cernavodă. Cosmin Păcuraru, consultant în securitate energetică, explică cauzele tehnice și manageriale care ne-au adus în această situație.
Păcuraru atrage atenția că oprirea reactorului(elor) de la Cernavodă, combinată cu debitul scăzut al Dunării, echivalează cu dispariția a circa 1.400 MW din producția de bază, cea mai mare pierdere punctuală de putere a României. La acestea se adaugă sute de MW indisponibili la Hidroelectrica, iar la Porțile de Fier I două grupuri sunt oprite, iar al treilea funcționează la ~100 MW în loc de 200 MW — pierdere totală aproape 500 MW doar aici.
Sectorul termoenergetic are probleme: ELCEN, CET Sud, CET Progresul sunt oprite pentru mentenanță sau din alte cauze, iar Electrocentrale Craiova, cu aproximativ 300 MW, este în insolvență. Păcuraru susține că în ultimii ani s-a subestimat importanța energiei nucleare și a stocării, în timp ce investițiile masive în fotovoltaic şi turbiny chinezești au creat dependențe fără a asigura capacitate de rezervă.
România ar putea stoca în prezent în jur de 1.000 MWh, în opinia expertului, de zece ori mai puțin decât ar fi ideal (10.000 MWh). Lipsa stocării și mixului adecvat face sistemul vulnerabil la defecțiuni sau atacuri cibernetice: „ajunge să ne dea rușii doar un bobârnac”, spune Păcuraru, subliniind că pătrunderea în circuitele de control ale unor operatori importanți ar putea bloca sistemul.
Concluzia expertului: riscurile de blackout există, rezultatul fiind o combinație între condiţii meteorologice nefavorabile, decizii gestionare greşite, deficit de investiţii în nuclear şi stocare şi vulnerabilităţi cibernetice.
Comentarii recente