Scăderea accentuată a nivelului Dunării afectează transportul fluvial: multe nave pleacă încărcate parțial pentru a evita sărirea la fund în zonele cu adâncime redusă, iar unele echipe sunt blocate săptămâni întregi fără posibilitatea descărcării.
Proprietarul unui șlep de 960 de tone, Silviu Pralea, spune că, din 21 iunie, când a început seria curselor pe ruta Galați–Constanța pentru transport de cereale, a fost nevoit să reducă încărcătura la aproximativ 640–650 de tone (circa două treimi din capacitate). La prima cursă înregistrase venituri de circa 8.500 euro, iar acum încasează între 7.500 și 8.000 euro pe transport similar.
Tariful de transport a urcat de la 55 la 63 de lei pe tonă, iar costurile cu motorina au crescut de la aproximativ 4,2 lei/litru la peste 5,2 lei/litru, efecte care vor ajunge, în opinia armatorilor, la cumpărători.
Alți operatori au probleme și mai grave: Corneliu Barbu afirmă că o navă capacitate 2.000 de tone, încărcată cu aproximativ 1.000 de tone de rulouri de tablă, este imobilizată în portul Giurgiu de două săptămâni, iar o altă navă este blocată pe râul Main, cu încărcătură de floarea-soarelui, neputând ajunge pe Rin din cauza nivelului scăzut.
Specialiștii AFDJ Galați subliniază că scăderea debitului este influențată în principal de lipsa aportului de apă din amonte (Germania, Austria), nu doar de precipitațiile din România. Adrian Maizel, coordonatorul Compartimentului hidrografic din AFDJ, explică că lipsa zăpezilor și debitele reduse ale afluenților din țările de la izvoare reduc constant nivelul fluviului.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos a emis, pe 17 iulie 2026, un aviz privind existența unui caz de forță majoră, care poate justifica întârzieri sau imposibilitatea onorării unor contracte de transport. La 30 iulie, debitul la intrarea în țară, în zona Baziaș, era de 1.600 m3/s, iar prognoza INHGA estima o scădere până la aproximativ 1.500 m3/s în jurul datei de 6 august.
Comentarii recente