Reacțiile fostului președinte Traian Băsescu, care a criticat Ucraina pentru că ar fi provocat pierderi economice României prin atacurile cu drone din Marea Neagră, readuc în discuție rolul diplomației române. Criza legată de terminalul Novorossiysk a durat şase zile, până când exporturile au fost reluate, pe 27 iulie, după intervenţia Statelor Unite şi decizia consorţiului Caspian Pipeline Consortium de a relua încărcările.
Specialiştii consultaţi subliniază că România ar fi putut folosi statutul de partener strategic pentru a cere direct Kievului garanţii de securitate pentru petrolierele care alimentează piaţa românească. Eugenia Gusilov, fondatoarea Romania Energy Center, a afirmat că un canal de comunicare bilateral cu preşedintele Zelenski ar fi fost justificat, astfel încât navele ce transportă țiței kazah să fie exceptate de la atacuri.
Gusilov a apreciat că reluarea exporturilor în şase zile este un rezultat pozitiv, facilitând revenirea operaţiunilor la parametri normali, dar a remarcat şi că România nu ştie dacă a încercat să iniţieze un astfel de dialog cu Ucraina sau a lăsat problema în seama Washingtonului.
În acest context, producţia la câmpul Tengiz a scăzut de la 925.000 barili/zi în iulie la circa 406.000 barili/zi, iar nivelul naţional al Kazahstanului a coborât de la 2,07 milioane la 1,63 milioane barili/zi, măsuri tehnice explicate de Ministerul Energiei kazah ca necesare pentru stabilitatea operaţiunilor.
Comentarii recente