În trei zile consecutive, între 24 și 26 iulie, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României. Evenimentele au declanșat o amplă campanie de dezinformare, cu teorii care variază de la acuzaţia că incidentele ar fi fost puse în scenă de autorități, până la afirmaţii că dronele ar aparține Ucrainei sau că România ar fi „împinsă în război”.
Conturi influente de pe rețele sociale, printre care și cel al lui Bogdan Dumitru („BobbyD”), au promovat versiuni neverificate, în special pe TikTok. Mai mulți politicieni au vehiculat, de asemenea, narațiuni contrare concluziilor anchetei: europarlamentarul Luis Lazarus a sugerat o origine ucraineană, iar deputata AUR Lidia Vadim-Tudor a apreciat că interceptările ar fi o escaladare către război.
Investigațiile autorităților au stabilit însă originea rusă a dronelor; fragmentele recuperate de Parchetul General au confirmat tipul Shahed, iar dovezile au condus la convocarea ambasadorului Rusiei la MAE. MApN a arătat că, în 2026, s-au înregistrat 18 pătrunderi neautorizate de drone în spațiul aerian românesc, dintre care trei au fost neutralizate.
Sociologul Antonio Amuza explică receptivitatea publicului la astfel de mesaje printr-o criză generalizată a încrederii în politică și presă: oamenii filtrează informațiile emoțional, iar lipsa de încredere amplifică vulnerabilitatea la dezinformare. Deciziile operaționale privind doborârea aparatelor rămân ale autorităților militare române, iar reacția statului după incidente a avut mai mult caracter diplomatic decât militar.
Comentarii recente