Tensiunea arterială se modifică treptat pe măsură ce îmbătrânim; valori mai ridicate la persoanele vârstnice nu reflectă întotdeauna o boală acută. Tensiunea este exprimată prin două cifre: tensiunea sistolică (prima) — presiunea în momentul contracției inimii — şi tensiunea diastolică (a doua) — presiunea dintre bătăi.
În general, pentru adulți se consideră normală o valoare sub 120/80 mmHg, dar limitele medii tind să crească cu vârsta. Ghidurile uzuale definesc hipertensiunea la valori de 130/80 mmHg sau mai mari, iar hipotensiunea apare, de regulă, la valori sub 90/60 mmHg, mai ales dacă se asociază cu amețeli sau leșin.
Cauza principală a creşterii tensiunii la vârstnici este rigidizarea arterelor: pereții vasculari devin mai puțin flexibili şi inima trebuie să pompeze cu mai multă forță, ceea ce ridică în special tensiunea sistolică. La femei, scăderea estrogenului după menopauză contribuie, de asemenea, la pierderea elasticității vaselor.
Factorii de stil de viață influențează mult tensiunea: aportul mare de sare, sedentarismul, supraponderea, stresul cronic şi consumul de alcool cresc riscul de valori tensionale ridicate. Bolile asociate vârstei — diabet, afecțiuni renale, hipercolesterolemie — pot agrava situația.
Măsurătorile trebuie făcute corect: staţi liniştit cel puțin cinci minute, spatele sprijinit, brațul la nivelul inimii şi fără fumat sau cafea în ultimele 30 de minute. O singură valoare nu e suficientă pentru diagnostic; monitorizarea regulată şi consultul medical sunt necesare, iar în caz de dureri în piept, dificultăţi de respiraţie, ameţeli severe sau slăbiciune bruscă trebuie cerută asistenţă imediată.
Comentarii recente