Pe traseul Autostrăzii Transilvania sunt prezente numeroase vestigii arheologice, considerate cea mai mare zonă romană civilă din Dacia Porolissensis.

Pe trei din secțiunile Autostrăzii Transilvania care traversează zona Sălajului au fost descoperite vestigii importante cu o relevanță deosebită la nivel regional și chiar european, din perioadele neoliticului până în evul mediu. În anul 2004, un studiu arheologic preliminar realizat pentru Autostrada Transilvania a furnizat informații despre siturile arheologice cunoscute în literatura de specialitate. Cu toate acestea, cercetările ulterioare din 2017 și 2021 au dezvăluit mai multe puncte de interes arheologic.

Atât siturile arheologice deja cunoscute, cât și cele recent identificate, au surprins prin complexitatea și diversitatea descoperirilor. Acestea sunt importante nu doar ca materiale arheologice, ci și ca informații despre modul de organizare și activitățile comunităților umane din diferite perioade istorice.

Echipele implicate în cercetarea arheologică aparțin Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj și Muzeului Județean Satu Mare. Aceștia au investigat 24 de situri arheologice situate între localitățile Mihăiești, Topa Mică și Românași.

Materialele arheologice descoperite au fost prelevate și inventariate, iar până în prezent au fost subiectul unor articole și al unei expoziții vernisate la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, intitulată „Prezent și trecut. Infrastructură și Arheologie”.

În anul 2019, prin colaborarea instituțională dintre arheologi și ingineri, s-a reconfigurat nodul rutier din zona Sutor pentru a proteja latura de nord-est a castrului roman. Cu toate acestea, salvarea castrului roman a avut un impact asupra așezării civile care îl înconjura. Cu toate acestea, cercetarea arheologică minuțioasă a furnizat informații valoroase despre modul de organizare și funcționare a unei astfel de structuri în Dacia Romană.

Printre descoperirile importante se numără un sit arheologic din Zăuan-Dâmbu Spânzuraților, unde au fost găsite aproximativ 400 de complexe din mai multe etape din neolitic, inclusiv locuințe, gropi și morminte de incinerație din perioada scitică. De asemenea, la Sâncraiul Silvaniei s-au descoperit structuri păstrate într-o stare excelentă, caracterizate prin prezența lemnului, precum gropi de provizii și fântâni căptușite cu scânduri de lemn de stejar. În Sutor s-au identificat urme de locuire din diferite perioade, inclusiv epoca bronzului, perioada dacică și cea post-romană.

Un aspect deosebit de interesant este prezența comunităților de tip „noua” în această parte a Transilvaniei, atestată prin cercetarea cenușarului, o structură specifică acestor comunități est-carpatice. De asemenea, s-au descoperit piese din bronz și os care atestă prelucrarea pieilor de animale.

În zona civilă din jurul vicusului militar din Sutor, specialiștii clujeni au identificat drumul imperial dintre colonia Napoca și Porlisum, precum și o a doua arteră care lega castrul Bologa de drumul principal care traversa provincia Dacia Porolissensis. În cadrul cercetărilor au fost găsite obiecte arheologice importante, cum ar fi un fragment de diplomă militară, o statuetă sub formă de opaiț și un picior de vas cu rol cultic.

Aceste descoperiri arheologice oferă informații valoroase despre istoria și cultura comunităților din zona Sălajului și aduc contribuții importante la înțelegerea evoluției acestei regiuni la nivel regional și european.