Un oraș din Vestul României se reîntoarce la natură prin transformarea spațiilor verzi în „pajiști urbane” simple, fără elemente decorative sau plante exotice – FOTO.

Plantele care au răsărit în acest an pe primul spațiu urban amenajat în stil naturalist în Oradea includ lalele, coada șoricelului, salvie, tătărnică, zambile, păiuș, echinaceea, Măriuca ciobanului și iarbă decorativă. Această idee a aparținut unei tinere orădence, Diana Codrean, care a lucrat ca arhitect peisagist în Irlanda până în 2020 și s-a întors în oraș hotărâtă să convingă autoritățile locale să adopte abordarea naturalistă în amenajarea spațiilor publice, respectând principiile durabile și arborii sănătoși existenți.

Convingerea administrației orădene nu a fost grea. Diana le-a trimis portofoliul ei și a ajuns în cele din urmă la directorul adjunct al Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Oradea, Adina Popa, care a fost foarte deschisă la propunerea sa. Astfel, s-a decis să se planteze în anumite zone în stil naturalist. Această abordare diferă de pajiștile urbane, având principii și concepte de plantare diferite, explică Codrean.

Astfel, în noiembrie anul trecut, un teren de 320 metri pătrați într-o zonă dens populată și intens circulată din Oradea a devenit prima oază naturală a orașului. Aici au fost plantate peste 2.300 de plante perene, inclusiv flori de câmp, graminee și arbuști, toate fiind specii native, care pot supraviețui fără multă intervenție umană. Diana explică că aceste spații verzi sunt ale comunității și trebuie explorate, nu doar privite, pentru a-și îndeplini scopul.

Rezultatul este un mic colț de natură între beton și asfalt, unde intervenția umană se reduce la udarea manuală în zilele călduroase și eliminarea speciilor invazive. În aceste spații nu se folosesc pesticide sau îngrășăminte, deoarece plantele perene sunt rezistente și își extrag mineralele necesare din sol. Diana, care este co-fondatoare a unui studio de arhitectură peisagistică cu misiunea de a readuce natura în oraș și de a schimba mentalitatea oamenilor față de spațiul public și de a-i conecta cu natura, explică aceste aspecte.

Unii orădeni sunt însă sceptici. Obișnuiți cu gardurile verzi permanente, tuia, trandafiri și plante exotice, consideră acest spațiu neîngrijit. Diana spune că orădenii sunt împărțiți în două tabere: unii doresc ceva nou, în timp ce alții sunt conservatori. Ea crede că dacă oamenii înțeleg eficiența financiară a acestor principii de plantare și beneficiile ecologice, atunci va fi mai ușor pentru sceptici să înțeleagă avantajele. Nu este vorba doar de aspect, ci și de ecologie și de atenția față de mediu, afirmă Codrean.

Cert este că mica „pajiște urbană” a reușit să convingă Primăria Oradea. Pentru a obișnui oamenii cu aranjamentele cât mai naturale, administrația locală a umplut deja centrul orașului cu compoziții florale realizate în ghivece suspendate sau în coșuri. Florile sunt selectate din specii care, chiar dacă nu sunt native, sunt mai puțin pretențioase, precum clematitele, hortensiile, iasomia, iedera, begoniile, floarea clopoțel, floarea dragostei (plumbago), dichondra, lobelia curgătoare și multe altele.

Această idee a fost deja aplicată și în alte zone verzi, în special pe malurile Crișului Repede, în aliniamentul de arbori plantați lângă piste de bicicliști.