Tradiția unică și spectaculoasă din România de a așeza pomul la mormintele din cimitir, în ziua de Sfântul Ilie.

În partea de sud a județului Galați există un obicei unic în România. În fiecare an, de Sfântul Ilie, locuitorii din satele de pe malul Lacului Brateș merg cu pomul la mormintele din cimitir pentru a da de pomană și a-i comemora pe cei pierduți.

Unul dintre cei care respectă și perpetuează tradiția de Sfântul Ilie este artistul gălățean Paul Buța. El este un meșter popular și un actor pasionat de tot ceea ce înseamnă tradiție românească autentică. Acesta a studiat obiceiul timp de peste 12 ani și propune includerea lui în patrimoniul național și al UNESCO. În prezent, obiceiul privind pomul de la mormintele din cimitir se păstrează cu sfințenie în localitățile Tulucești, Tătarca, Șivița și Ijdileni, din județul Galați.

Sătenii și rudele venite de departe merg în dimineața zilei de Sfântul Ilie la cimitir, la mormintele celor care au decedat în ultimul an. Ei merg cu o creangă de copac de care leagă colaci modelați în anumite forme. Pe lângă aceasta, pe mormânt se pun și alte obiecte de uz casnic, precum mătură, găleată, lighean, dar și îmbrăcăminte și încălțăminte.

„Acest pom se așează pe mormânt și este ornat cu tot felul de forme din pâine, începând de la colaci, prescuri, până la pasărea sufletului, porumbei cum le spunem noi. De asemenea, se agață de pom haine, o oglindă, diverse obiecte de menaj, scaune, găleata cu apă, lighean”, povestește artistul Paul Buța.

Localnicii spun că obiceiul este păstrat de foarte mult timp, fiind transmis din generație în generație.

„Păstrăm cu drag acest obicei, de la strămoșii noștri. În fiecare an, de Sfântul Ilie pregătim pomul, îl gătim cu tot ce trebuie, și venim cu el la cimitir. Este o bucurie și ne mândrim cu acest obicei”, spune o localnică.

„Am frământat aluat și am modelat o pupăză, o scară și porumbei. Fiecare colăcel are semnificația lui. Creanga este tăiată dintr-un corcoduș, iar pe el am agățat haine, încălțăminte, produse de igienă, covor, găleată, lighean, prosop, scaun”, spune o femeie din satul Tulucești.

Toate obiectele care se adună în pomul dus la cimitir se dau de pomană. Asta se întâmplă doar după ce preotul trece pe la fiecare mormânt, îi pomenește pe cei morți și binecuvântează obiectele. Pomul este o creangă mai groasă cu mai multe ramificații.

„La final, pomul rămâne legat de cruce pentru a face umbră. Este exprimarea preoților, dar de fapt sunt niște crengi. Poate asta să ne ducă cu gândul că în timp, pomul respectiv a fost roditor. Obiceiul este interesant și spectaculos. Merită să fie inclus în patrimoniul național, ba chiar și în patrimoniul UNESCO”, spune Paul Buța.

Pentru a studia obiceiul, mai mulți specialiști în etnografie și folclor din București s-au aflat în 2022, de Sfântul Ilie, în cimitirul din satul Tulucești. Cercetătorii au stat de vorbă cu bătrânii satului, pentru a afla cât mai multe despre acest obicei unic.

„Nu mi-am imaginat ca la Sfântul Ilie, în miez de vară, la Tulucești, să existe acest tip de comemorare a strămoșilor. Este un fenomen care aduce, practic, comunitatea viilor, în lumea cimitirelor. Este plăcut că o comunitate este capabilă să-și cinstească strămoșii cu demnitate, cu ofrande și cu un anumit tip de fast. Reapare în mod special ramura de arbore roditor, îmbrăcată cu haine pentru răposat, dar poartă în sine și câteva elemente din aluat care reprezintă simboluri ale despărțirii, dar și ale unității. Avem pasărea, este vorba de suflet, fie că e porumbel, fie că e pupăză. Avem și spirala, care înseamnă viața fără de moarte. Înseamnă această continuitate a sufletului, care face ca în aceste momente comunitatea să se reunească. Este un fenomen care unește comunitatea, creează acel sentiment de solidaritate umană”, susține Doina Ișfănoni, cercetător etnolog.

Cercetarea va continua și anul acesta. Un grup de specialiști și seniori va fi prezent în cimitirul din Tătarca, pentru a studia acest obicei.

„Vor fi în jur de 20 de persoane, invitate din Galați și județele limitrofe, dar și mai mulți seniori care au copilărit în zonă. Ei sunt dovada vie a acestui obicei unic: Pomul de Sfântul Ilie. Din nefericire, acest obicei s-a pierdut și a rămas doar în zona aceasta: Tătarca, Șivița și Tulucești. În doi-trei ani, sperăm includerea lui în patrimoniul național și al UNESCO”, susține Paul Buța.

Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe 20 iulie pe Sfântul Ilie, considerat cel care provoacă ploi torențiale însoțite de tunete, fulgere și grindină. Peste 142.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sf. Ilie.