Într-un interviu, Tudor Giurgiu vorbește despre Masacrul de la Fântâna Albă și menționează că destinul nostru este influențat de marea Istorie, uneori fără să o înțelegem pe deplin.

Istoria este ca o Matrioșka, o enigmă, care se dezvăluie treptat: când crezi că ai ajuns la ultima păpușă, apare o surpriză. Unul dintre capitolele ascunse ale istoriei, Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, în care peste 3.000 de români au fost împușcați de trupele Uniunii Sovietice, este portretizat în filmul „Pădurea de molizi“ regizat de Tudor Giurgiu. Filmul explorează povestea unui cuplu martor și victimă a evenimentului, evidențiind impactul istoriei asupra indivizilor. Giurgiu subliniază importanța empatiei și educației în salvarea omenirii. Filmul aduce la lumină povestea reală a celor afectați de masacru, fără a se abate într-o reprezentare distorsionată a faptelor istorice.

Giurgiu a documentat subiectul extensiv, inclusiv realizând interviuri cu supraviețuitori și documentându-se din cărți rar întâlnite. Acesta a călătorit în Ucraina pentru a participa la comemorarea evenimentelor de la Fântâna Albă, având întâlniri emoționante cu oamenii din zonă. Filmul combină ficțiunea cu realitatea, prezentând povestea unui cuplu despărțit de masacru, dar reunit după 50 de ani. Giurgiu a ales această abordare pentru a aduce subiectul în atenția publicului și a genera dezbateri și reflecții.

Regizorul consideră că este important să aducem subiecte dificile în atenția publicului, în special a tinerilor, pentru a promova înțelegerea istoriei și a cultiva gândirea critică. Giurgiu subliniază importanța investițiilor în cultură și educație pentru a forma o societate mai informată și mai empatică. El crede că filmele pot avea un impact puternic în educarea și sensibilizarea publicului asupra unor subiecte sensibile din istorie.

Filmul „Pădurea de molizi“ încurajează privitorii să analizeze contextul istoric și personal al unor evenimente tragice și să nu judece oamenii fără a lua în considerare circumstanțele și influențele externe. Giurgiu recunoaște prezența unor tipuri negative de personaje în societate, dar subliniază complexitatea umană și diversitatea caracterelor. El consideră că este esențial să cultivăm empatia și înțelegerea pentru a contracara tendințele negative din societate.