
Am constatat teama de a se ocupa de cazurile de mafie imobiliară din Timișoara.
Palatul de pe bulevardul Loga nr.42, care a fost deținut de clanurile de romi din Timișoara timp de 30 de ani, a fost câștigat în proces de către statul român. Clădirea va fi transformată într-o grădiniță.

În contextul dosarului în care Ionelaș Cârpaci a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru infracțiuni imobiliare, judecătorii au dispus confiscarea palatului din centrul Timișoarei, vândut de Ionelaș prin interpuși către Momiță Bona, care era, de asemenea, membru al unui clan de romi din Timișoara. Sentința de condamnare a lui Ionelaș a impus restabilirea situației juridice inițiale a clădirii și anularea tuturor actelor ulterioare.
După pronunțarea primei sentințe, Momiță Bona, ultimul proprietar al clădirii, care nu era parte în proces și nu avea nicio restricție privind înstrăinarea, a donat palatul fiului său. Astfel, după pronunțarea sentinței finale, Primăria Timișoara a trebuit să recupereze clădirea de la fiul lui Momiță Bona.
Prin urmare, Primăria Timișoara a solicitat anularea actului prin care clădirea a fost donată fiului lui Momiță Bona. După un proces care a durat șapte ani, palatul de pe bulevardul Loga nr.52 a trecut în proprietatea statului român.
„Este o zi mult așteptată de timișoreni de zeci de ani. Am reușit să readucem în patrimoniul orașului una dintre vilele furate de pe bulevardul Loga. Este prima clădire de pe bulevardul Loga care revine în patrimoniul orașului. În anii ’90, prin falsuri în acte, manipulări juridice și tranzacții succesive, mai multe vile au fost scoase din patrimoniul orașului și au ajuns în mâinile unor clanuri. Această clădire a fost vândută de mai multe ori pentru a ascunde urmele. Cu toate acestea, un dosar penal a dezvăluit întregul lanț de infracțiuni. De la începutul mandatului meu, am spus că o prioritate pentru mine este să recuperăm tot ceea ce a fost furat în ultimii zeci de ani. Astăzi avem o victorie majoră pentru Timișoara și locuitorii săi”, a declarat primarul Dominic Fritz.
Acum, statul român este proprietarul legal al vilei de pe bulevardul Loga 52, precum și al terenului de 1.200 de metri pătrați, iar Primăria Timișoara are dreptul de administrare. Cu toate acestea, clădirea este încă ocupată, iar următorul pas este evacuarea locuitorilor de acolo.
„Este o clădire spațioasă într-o stare destul de bună. Este potrivită pentru a fi utilizată ca grădiniță. Clădirea va rămâne în proprietatea noastră și nu o vom închiria. O vom folosi pentru o funcțiune publică, probabil în domeniul educației”, a adăugat Dominic Fritz.
Această operațiune poate părea un pas simplu, dar în realitate este una extrem de complicată. Mafia imobiliară a fost susținută de persoane din diverse structuri ale statului, inclusiv polițiști, agenți din serviciile secrete, magistrați, avocați, notari și angajați ai statului.
„Echipa mea depune un efort uriaș pentru a analiza toate aceste dosare și pentru a găsi o strategie juridică pentru fiecare dintre ele, astfel încât să le putem recupera în favoarea Primăriei. În trecut, toate aceste oportunități au fost ignorate, iar toată lumea a închis ochii din cauza rețelelor infracționale care pot provoca daune administrative și altele. Le mulțumesc colegilor mei din Direcția de Patrimoniu pentru curajul de a lua acești pași și pentru faptul că nu închid ochii. Eu nu voi mai închide ochii”, a afirmat Fritz.
Primarul Timișoarei a menționat că există mii de pagini de dosare și că este o muncă de detectiv.
„Nu sunt foarte dornic să împărtășesc prea multe detalii, pentru a nu speria pe cine nu trebuie. Am primit mai multe semnale politicoase că ar fi mai bine să nu deranjăm ceea ce a fost lăsat să doarmă în acest oraș. Motivul este că în timpul furturilor din anii ’90, a existat o complicitate cu anumite persoane, nu am informații concrete despre cine și unde, dar în instituția mea am observat teama de a se apropia de aceste dosare și acest subiect”, a adăugat Fritz.
Istoria falsurilor de pe bulevardul CD Loga 52 (în apropierea Prefecturii Timiș) începe în anul 1995, când Ionelaș, care avea și cetățenie germană, călătorea frecvent în Germania. Acolo a pus la cale falsurile pentru preluarea vilei de pe strada Loga 52, o clădire nerevendicată și aflată în administrarea Primăriei Timișoara.
„Pe data de 7 iunie 1995, în timpul unei vizite în Germania, a conceput, cu ajutorul unor persoane neidentificate, o procură judiciară în limba germană denumită „Vollmacht”, prin care soții Ienciu Gheorghe și Ienciu Rozalia (fostii proprietari ai imobilului) l-au împuternicit pe numitul Savu Ioan din Bocșa Română să vândă imobilul din Timișoara, str. Diaconovici Loga nr. 52, fost 40, împreună cu grădina de 1200 mp”, se menționează în rechizitoriul înaintat în judecată împotriva lui Ionelaș, în care se precizează că Savu Ioan este, de fapt, bunicul Mirelei Stanca, concubina lui Ionelaș, care a schimbat ulterior numele în Ionel Sandner.
Revenit în țară, Ionelaș a tradus procură falsificată la un traducător autorizat și a finalizat prima tranzacție formală. „Pionul” Savu i-a vândut casa menajerei lui Ionelaș, Maria Prodea. Tranzacția a fost înregistrată legal la Notariatul de Stat Timiș în data de 17 iulie 1995, de către notarul de stat Mariana Bulugea.
„S-a observat că, în același mod de operare, inculpatul Sandner Ionel nu apărea în acte ca și cumpărător al acestor imobile, folosind mereu persoane interpuse și, de obicei, în final, pe concubina sa Stanca Mirela”, au mai precizat procurorii.
Profitând de faptul că statul român nu era înscris în cartea funciară ca proprietar al clădirii, deși deținea dreptul de proprietate, Ionelaș a înregistrat-o pe menajera sa Maria Prodea ca proprietar al vilei de pe Loga 52. Apoi, sub coordonarea lui Ionelaș, menajera a anunțat Primăria Timișoara că a devenit proprietară a clădirii în care locuiau chiriași.
Cu contractele de închiriere în mână, Ionelaș a început evacuarea chiriașilor, prezentându-se ca fiu al menajerei, care devenise proprietara clădirii. Au urmat alte tranzacții fictive prin care Ionelaș a încercat să ascundă falsurile.
Potrivit unei anchete jurnalistice, Ionelaș a implicat și soții Ienciu, care locuiesc în Arad și aveau dreptul să revendice imobilul. Unul dintre cumpărători le-a vândut casa soților Ienciu, iar aceștia au revândut-o, la doar șapte zile de la tranzacție, concubinei lui Ionelaș, Mirela Stanca. Tăcerea soților Ienciu a fost cumpărată cu 17.000 de mărci. Tranzacția finală a avut loc în aprilie 1997, când vila a fost vândută lui Momiță Bona și Jurj Florea pentru suma de 73.000 de mărci germane.
Comentarii recente