Octoihul de la 1510, aflat sub supravegherea jandarmilor, a fost transportat între două localități cu o bogată istorie a României.

Singurul exemplar păstrat în România al Octoihului tipărit de călugărul Macarie la Târgovişte, în 1510, a fost adus, sub escorta jandarmilor, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. În perioada 15 iunie – 15 iulie 2023, Octoihul va fi expus în Alba Iulia, în cadrul unei expoziţii dedicate tiparului în Țara Românească. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ‘Avram Iancu’ Alba a avut misiunea de a asigura transportul în siguranţă al acestei capodopere a tiparului românesc. Drumul Octoihului de la Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca până la Museikon – Alba Iulia s-a desfășurat fără incidente. Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia le mulţumeşte tuturor celor implicaţi în această acțiune.

Mănăstirea Dealu, situată în apropiere de Târgovişte, este considerată locul de origine al tipăriturilor din Ţara Românească. Acolo au fost tipărite primele cuvinte pe o foaie de hârtie cu ajutorul tiparniţei din România. Totul se datorează călugărului sârb Macarie, adus în ţară de domnitorul Radu cel Mare pentru a consolida prestigiul Bisericii ca principal sprijin al statului. Macarie s-a format ca meşter tipograf la Veneţia, unde a tipărit deja cinci cărţi la Cetinje (Muntenegru) între anii 1493 și 1495. La Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, Macarie a instalat prima tiparniţă din ţările române, din care a ieșit în 1508 prima carte, un Liturghier.

Macarie a tipărit deja câteva cărţi, primele de acest fel în limba slavonă – Octoihul (două părți în 1493 și 1494), Psaltirea (1495) și Molitvelnicul (1493-1495). Cu toate acestea, condițiile neprielnice politice și culturale, precum și relațiile cu românii de peste Dunăre, l-au determinat pe călugăr să se stabilească în 1507 la Mănăstirea Dealu, cu ajutorul lui Radu cel Mare. Acolo a început să lucreze asiduu la scrierea primei cărți pe teritoriul ţării noastre.

Apariția primei cărți tipărite în spațiul românesc a stârnit numeroase controverse, în mare parte din cauza faptului că locul tipăririi nu a fost menționat în exemplarele publicate. Au existat speculații cu privire la centre tipografice din afara ţărilor române, cu o tradiție în această tehnică (Veneţia, Cetinje, Cracovia), precum și centre de tipar de pe teritoriul românesc (Bistriţa olteană, Snagov, Govora, Târgovişte). În lucrarea intitulată „Controverse privind tipărirea primei cărți în spațiul românesc. Liturghierul (1508)”, dr. Agnes Erich de la Universitatea Valahia din Târgoviște și dr. Niculina Vârgolici de la Universitatea din București susțin că Liturghierul nu a fost tipărit în niciuna dintre aceste centre menționate anterior, ci la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte – locul de unde au plecat și directivele reformelor politice, culturale și bisericești, încercându-se centralizarea puterii statului în mâinile domnitorilor români.