Carl Lehmann, unul dintre cei mai importanți promotori ai turismului montan în Carpații românești, a fost unul dintre pionierii acestei activități. El a fost primul care a explorat munții și a împărtășit minunile lor cu restul lumii.

Carl Lehmann, un alpinist, fotograf și ghid montan săsesc, s-a născut în 1894 la Bran și a murit în 1990 la Brașov. El a fost recunoscut ca o personalitate remarcabilă a alpinismului românesc, contribuind la dezvoltarea mișcării montane, crearea de poteci turistice și construirea de adăposturi montane în România.

Încă din copilărie, tânărul Carl a descoperit munții în drumețiile sale în Bucegi, Piatra Craiului și Munții Făgărașului. A participat la Primul Război Mondial și a fost capturat de ruși, fiind dus în Siberia. Cu toate acestea, s-a întors pe jos, parcurgând o distanță de peste 2.000 de kilometri.

El a parcurs trasee montane dificile în condiții meteo extreme și a contribuit la salvarea a numeroși turiști rătăciți sau accidentați. De asemenea, a publicat articole și cărți despre alpinism și turism montan și a susținut conferințe pe această temă.

Este considerat unul dintre cei mai importanți alpiniști și promotori ai turismului montan din România. În memoria sa, au fost denumite câteva trasee montane și un refugiu montan din Bucegi în onoarea sa.

Printre ascensiunile notabile din perioada de pionierat se numără Piatra Mică a Pietrei Craiului, Bucșoiu-Omu-Țigăneșți în Bucegi în august 1913, precum și ascensiuni de iarnă, cum ar fi Vârful cu Dor în Anul Nou în 1922 și Vârful Omu de Crăciun în 1924.

În februarie 1927, însoțit de Erwin Csallner, a realizat în premieră de iarnă creasta Pietrei Craiului, care a devenit ulterior o tură clasică de alpinism. Un an mai târziu, a repetat această tură alături de Ion Udriște-Olt și Otto Wilck. Cu acesta din urmă, a încercat să urce pe creasta munților Făgăraș în iarnă, dar nu a reușit din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Pe lângă pasiunea sa pentru alpinism, Carl Lehmann a fost și un fotograf pasionat, imortalizând pe peliculă mii de peisaje din munții pe care i-a străbătut până la vârsta de 90 de ani. El este singurul ghid din istoria muntelui care este onorat cu o stradă care îi poartă numele într-un important oraș din România.