Legenda comorii regelui dac Dromichete a fost descoperită în urma unei campanii arheologice efectuate la Piscul Crăsani, Ialomița.

Muzeul Județean Ialomița anunță încheierea campaniei de cercetare arheologică de la Piscul Crăsani din acest an și menționează că primele săpături au avut loc în 1870. Situl arheologic de la Crăsanii de Jos-Piscul Crăsani, amplasat în comuna Balaciu din județul Ialomița, reprezintă una dintre cele mai vechi cercetări arheologice din țară, iar lucrările au continuat din anul 1923 sub conducerea unor personalități marcante în arheologia românească precum Ioan Andrieșescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu, Niță Angelescu sau Niculae Conovici. Muzeul Județean Ialomița a reluat cercetările sistematice în 2010, în colaborare cu specialiști de la Muzeul Brăilei „Carol I”, Institutul de arheologie „Vasile Pîrvan” București și Muzeul Dunării de Jos din Călărași. În campania arheologică din 2022, s-au avut în vedere două obiective principale: stabilirea densității locuirii și a stratigrafiei în partea de sud-est a platoului și determinarea formei, dimensiunilor, structurii și cronologiei sistemului de fortificare. Au fost deschise șase secțiuni de lucru, în care s-au identificat zece complexe arheologice, inclusiv locuințe, gropi și un șant, toate datând din perioada geto-dacică (sec. II-I a.Chr). De asemenea, s-a descoperit și un nivel consistent de locuire medievală din sec. IX-X p.Chr. Printre descoperirile importante se numără vase ceramice, unelte, arme din os și fier, care atestă continuitatea și evoluția comunităților umane în această zonă a Câmpiei Bărăganului. Complexul arheologic Piscul Crăsani, situat în apropierea localității Balaciu, este unul dintre cele mai vechi situri arheologice din țară și este asociat cu legenda comoarei regelui dac Dromichete. Aici s-a găsit prima așezare neolitică din Muntenia cu un sistem de fortificație, iar apoi s-a dezvoltat un așezământ geto-dacic de mari dimensiuni, cu reședința la cetatea Helis. Așezarea a fost distrusă în secolul I î.Hr. de un incendiu puternic. Cercetările arheologice au scos la iveală și existența „Cetății Soarelui” sau Helis, care ar fi aparținut lui Dromichete, primul rege dac. Legende locale susțin că el ar fi ascuns o comoară sub cetate, iar mulți oameni care au încercat să o găsească au avut de suferit.