Moșii de Iarnă și meșteșuguri tradiționale pe cale de dispariție. La târg, olarii vindeau toate produsele lor, fără să mai rămână vreun vas nevândut.

Moșii de Iarnă și Mucenicii, sărbători religioase importante pentru românii ortodocși, sunt celebrate în acest an în aceeași zi, pe 9 martie. Aceste sărbători au o semnificație religioasă profundă și sunt marcate de ritualuri precreștine.

Deși ritualurile religioase sunt încă vii în viața românilor, meșterii olari și cioplitorii în lemn, care obișnuiau să lucreze intens înaintea marilor sărbători pentru a-și asigura traiul, sunt acum aproape dispăruți.

Moșii de Iarnă și Mucenicii sunt sărbători în care cei dragi care au trecut în neființă sunt pomeniți, iar bucatele sunt împărțite pentru sufletul lor. Moșii de Iarnă sunt cunoscuți în Oltenia și sub numele de Moșii de Piftii, deoarece piftiile sunt un element important al sărbătorii.

În ziua imediat următoare, înainte de Postul Paștelui, se marchează Lăsatul Secului de carne, iar bucatele „de dulce“ sunt împărțite pentru ultima oară în Sâmbăta Morților.

Tradiția piftiilor este încă păstrată în Oltenia, iar prepararea lor necesită multă muncă și timp. Femeile de la sat obișnuiau să pregătească zeci de porții de piftii cu mult înainte de Moșii de Iarnă.

În ziua Moșilor, oamenii merg la biserică și împart piftii, iar ritualul a devenit un examen pentru femei, care trebuie să pregătească piftiile într-un mod impecabil.

Pe lângă piftii, se mai împart și mucenici, colăcei acoperiți cu miere și miez de nucă, în amintirea celor 40 de mucenici creștini. Aceste tradiții au fost păstrate de-a lungul timpului și sunt încă marcate cu respect.

Cu toate acestea, dezrădăcinarea oamenilor de la sat a dus la pierderea multor tradiții și obiceiuri. Cu efort și răbdare, unele dintre aceste tradiții pot fi reînviate și păstrate pentru generațiile viitoare.