Care sunt metodele prin care legumicultorii români pot combate păguboasa gânganie, care le aduce disperare?

Unul dintre dăunătorii care a creat probleme serioase legumicultorilor în acest sezon agricol este viermele-sârmă, care este foarte dificil de eliminat și poate reduce producția cu până la jumătate.

De obicei, fermierii caută soluții atunci când culturile sunt atacate de viermele-sârmă. Dacă reușesc să câștige bătălia momentană aplicând tratamente recomandate de specialiști, de multe ori nu se mai preocupă să identifice motivul pentru care acest dăunător a apărut.

Primul pas în lupta împotriva viermelui-sârmă este, conform inginerului agronom Doru Crăciunescu, testarea solului.

„Reacția solului este esențială. Dacă viermele-sârmă este prezent, solul va fi automat acid”, spune specialistul. „Trebuie să corectăm în primul rând reacția solului, deoarece produsele pe care le utilizăm, tratamentele în vegetație sau anterioare, nu au un efect semnificativ”, adaugă agronomul.

Prezența viermelui-sârmă indică un pH scăzut al solului, iar această problemă poate fi rezolvată prin utilizarea varului, dolomitei, sau a altor amendamente calcaroase.

„Sunt mai multe opțiuni, dar vom ști exact de cât și ce avem nevoie doar dacă facem o analiză a solului”, precizează specialistul. Această analiză poate fi mai ieftină decât tratamentele necesare pentru combaterea dăunătorului în vegetație, iar prețul este același indiferent de suprafața investigată.

Cel mai bun moment pentru a face analiza solului și pentru a corecta eventualele deficiențe este toamna, după recoltare și înainte de arătură.

„Dacă este necesar să aplicăm ceva, corectarea solului trebuie făcută sub arătură”, explică agronomul.

Există soluții chiar și dacă am ratat acest moment și observăm în primăvară că ne confruntăm din nou cu aceeași problemă, însă acestea nu vor fi la fel de eficiente și efectele nu vor dura la fel de mult.

Modul în care îngrijim și exploatăm terenul are, de asemenea, un impact asupra apariției dăunătorilor. Una dintre greșelile majore pe care le fac legumicultorii, indiferent dacă este vorba despre spații protejate sau grădini, este aceea de a nu îndepărta resturile vegetale.

„Lăsarea resturilor vegetale pe sol va duce automat la dezvoltarea diverselor probleme, iar acesta este un dăunător care își găsește hrana în permanență. Un dăunător care ronțăie. Dacă are ce să mănânce, va rămâne”, precizează Crăciunescu.

Este, de asemenea, important ca vecinii să lupte în același timp împotriva acestui dăunător, în cazul în care exploatațiile sunt apropiate, pentru a elimina riscul reapariției.

Intensitatea cu care terenul este exploatat are, de asemenea, un impact. Acolo unde legumicultorii obțin trei sau patru culturi pe an pe același teren, probabilitatea ca solul să necesite intervenții este mai mare. De asemenea, adâncimea la care se efectuează arătura este importantă.

„Mai mulți oameni folosesc motosapa, care lucrează la o adâncime foarte mică. Cel mai rău este să o facem în primăvară. Există mulți factori care duc la degradarea solului și implicit la modificarea pH-ului. Atâta timp cât terenul este acoperit, nedrenat, neaerisit, neexpus la soare și apă, iar solul este compact, nu se va aerisi în mod natural. Toate aceste lucruri dăunează în timp”, a concluzionat Doru Crăciunescu.