Misterul care înconjoară ruinele Mănăstirii Bociuleşti, însoţit de blestemul şi bocetele familiilor boierilor decapitaţi.

Ruinele misterioase ale Mănăstirii Bociuleşti, construită acum patru secole, se găsesc în Neamţ. Numele lăcașului provine de la plânsul familiilor boierilor decapitați, care au fost blestemate. Fostul așezământ religios a fost construit în anul 1629 de către logofătul Dumitraşcu Ştefan și soția sa Nifia, pe malul râului Bistrița, în localitatea Podoleni, județul Neamț. Acesta a fost și curtea domnitorului Gheorghe Ștefan (fiul logofătului ctitor), având forma unei fortărețe cu ziduri și turnuri înconjurate de un șanț cu apă. Lăcașul fortificat a servit drept reședință domnitorului în timpul disputelor cu Vasile Lupu pentru tronul Moldovei, dar și ca loc de exil pentru dușmanii săi. Biserica mănăstirii și construcțiile au fost distruse în anul 1832 de o inundație puternică a râului Bistrița, care a distrus terasa pe care ansamblul era construit. În prezent, mai rămân doar câteva ziduri din biserică și clopotniță. Cu privire la numele de Bociulești, există două ipoteze. Una sugerează că provine de la plânsul familiilor boierilor exilați și decapitați aici. „Alexandru păharnicul și Enachie comisul, fiii lui Gavril hatmanul, nepoții lui Vasile vodă, i-au ucis cu mare cruzime la Bociulești”, se menționează în vechile cronici. Din acest motiv, se crede că locul este blestemat. O altă ipoteză este că numele provine de la plânsul locuitorilor ale căror case, cimitir și biserică au fost distruse de inundațiile Bistriței. Legende locale susțin că aici au fost decapitați soția domnitorului Vasile Lupu și frații Toma și Iordache Cantacuzino, dar acestea sunt infirmate în „Letopisețul Țării Moldovei” scris de Ion Neculce. Letopisețul menționează că după ce au capturat soția lui Vasile vodă din Suceava și pe Ștefăniță vodă, fiul său, i-au însemnat pe nas și au închis-o la Bociulești. Apoi, au capturat pe frații Toma și Iordache Cantacuzino și i-au închis împreună cu soția. Acolo, au trăit în groază și se spune că umblau pe apă cu o barcă noaptea, sperând să-i sperie. Aceste informații sunt consemnate în letopiseț, dar mențiuni despre mănăstirea și biserica de la Bociulești au mai fost înregistrate pe harta Moldovei realizată de Dimitrie Cantemir și în „Calendarul pentru români pe anul 1853” publicat în Revista Albina de către Gheorghe Asachi. De-a lungul anilor, vechiul așezământ a căzut în ruină, deoarece nimeni nu s-a arătat interesat să-l reconstruiască din cauza pericolului reprezentat de râul Bistrița. „În anul 1832, o inundație puternică a râului Bistrița a distrus terasa și a ruinat construcțiile, astfel că până în anii 1890, așezarea s-a redus la o ruină izolată a mănăstirii. Fragmentele de lemn din grinzi, care erau vizibile în prima jumătate a secolului XX, aveau urme de incendiu, care se găseau și pe bolovani sau cărămizi”, se menționează pe Monumenteneamt.ro. Mănăstirea este inclusă în Lista monumentelor istorice din România. Experții susțin că fostul edificiu amintește de bisericile lui Ștefan cel Mare și avea o formă rectangulară cu două proeminențe clădite în dreptul absidelor laterale. În ultimii zece ani, lângă ruinele fostei mănăstiri a fost construit un schit, dar și acesta a avut o soartă nefericită. În noaptea de 23/24 iunie 2023, în jurul orei 4.35, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” Neamț a fost alertat cu privire la producerea unui incendiu la Schitul Bociulești. La sosirea pompierilor, flăcările de mari proporții cuprinseseră complet acoperișul și interiorul unei clădiri, care era placată cu polistiren. Clădirea era folosită ca paraclis. În cele din urmă, incendiul a fost localizat și stins, dar daunele produse au fost foarte mari. Acoperișul, construit din lemn și acoperit cu tablă, pe o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați, obiecte de cult, icoane și mobilier au fost distruse de flăcări. Pompierii au concluzionat că incendiul a fost provocat de un trăsnet.