Elena Doamna, soția lui Cuza, a fost descrisă ca fiind extrem de bună și modestă în ultimii ani ai vieții. Chiar și mormântul ei a fost donat în scopuri caritabile.

Elena Cuza, cunoscută și sub numele de Elena Doamna, a fost soția primului domnitor al României moderne și a trăit ultimii cinci ani din viață la Piatra Neamț, unde s-a implicat în acte de caritate. Ea a fost căsătorită cu Alexandru Ioan Cuza, însă mariajul lor nu a fost fericit, deoarece nu au avut copii, iar personalitatea ei era diferită de cea a soțului, fiind timidă și retrasă. Elena a preferat să rămână în umbra soțului său, acceptând relația acestuia cu Elena Obrenovici.

În ciuda acestor dificultăți, Elena a adoptat fiii lui Cuza din acea relație și s-a dedicat educației lor în străinătate. După ce soțul ei a abdicat, Elena Cuza s-a dedicat actelor de caritate și a locuit la Piatra Neamț în două perioade. Aici, a construit o casă și s-a implicat în numeroase acțiuni filantropice pentru comunitatea locală.

Elena Cuza a donat o sumă considerabilă pentru achiziționarea de aparate de sterilizare la spitalul din Piatra Neamț, contribuind astfel la apariția chirurgiei în oraș. De asemenea, a oferit bani pentru construirea unei băi publice și a sprijinit nevoile comunității locale, inclusiv acordarea de premii elevilor silitori din familii sărace.

Elena Cuza a trăit modest și s-a dedicat în întregime acțiunilor de caritate, fiind apreciată pentru generozitatea și devotamentul său. Ea a fost înmormântată în cimitirul din Solești, județul Vaslui, iar viața și activitatea sa au fost apreciate și recunoscute de contemporani și istorici, ca un exemplu de altruism și generozitate.