
, când credincioșii se adună să se închine celei mai vechi icoane din România. La Mănăstirea Neamţ, credincioșii se adună în zi de sărbătoare pentru a se închina celei mai vechi icoane din România.
Povestea celei mai vechi icoane din România este scrisă de peste șase secole, de când a ajuns în țara noastră. Ziua de sărbătoare este pe 9 iulie, la Mănăstirea Neamț.

În Calendarul creștin ortodox, această zi este menționată ca fiind cea în care se celebrează „Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț”, o decizie luată acum cinci ani, pe 24 mai 2018, de Sfântul Sinod. Se specifică și cum se desfășoară slujbele oficiate.
Există câteva așezăminte de cult în ținutul Neamțului, precum Secu, Sihăstria, Văratec, Agapia, Durău, Giurgeni sau Horaița, care adăpostesc icoane considerate făcătoare de minuni, fiecare având povestea ei. Cu toate acestea, cea mai veche și unică este Maica Domnului „Odighitria” (Îndrumătoarea) sau „Lidianca” de la Mănăstirea Neamț.
Se spune că puterea spirituală a acestei icoane vine și de la vechimea ei, fiind datată în anul 665. Tradiția și anumite însemnări vechi arată că este o copie realizată după icoana Maicii Domnului pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida, un oraș din Israel unde a fost înmormântat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință.
De asemenea, se spune că în anul 665, înainte de a deveni patriarh al Constantinopolului, Gherman a ajuns la Ierusalim și, după ce a văzut icoana Maicii Domnului de pe peretele bisericii din Lida, a cerut meșterilor să picteze una exact ca originala, având chipul Sfântului Gheorghe pe verso. De aici provine și denumirea de „Lidianca”.
Conform unor documente, această icoană a fost donată lui Alexandru cel Bun de către împăratul bizantin Manuel Paleologu în anul 1401, ajungând la Mănăstirea Neamț în jurul anului 1415 sau câțiva ani mai târziu, spre sfârșitul domniei voievodului moldovean. Un studiu realizat de Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, menționează aceste informații.
Mănăstirea Bistrița, o ctitorie seculară a domnilor moldoveni din apropierea orașului Piatra Neamț, găzduiește icoana Sfintei Ana, care este de asemenea venerată de credincioșii din Moldova și nu numai. Se spune că această icoană „scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe și alungă seceta”. A fost dăruită doamnei Ana, soția voievodului Alexandru cel Bun, de către Irina, soția împăratului Manuel al II-lea Paleologul și de către patriarhul Matei al Constantinopolului. A fost oferită împreună cu icoana Maicii Domnului – Lidianca. Au circulat și povestiri despre minunile făcute de această icoană.
De asemenea, Mănăstirile Agapia și Sihăstria din Neamț dețin vechi icoane ale Maicii Domnului, numite „Axionița” sau „Axion Estin” (în greacă, Cuvine-se cu adevărat). Se spune că icoana de la Agapia a fost dăruită Schitului Boiștea de către ctitorul ieromonah Macarie Bou în secolul al XIV-lea, iar icoana de la Sihăstria a fost pictată la începutul secolului al XIX-lea, la Muntele Athos, de un călugăr.
Comentarii recente