În anii 2000, au avut loc controverse majore legate de retrocedările masive. Apariția bruscă a unor moștenitori a bulversat societatea românească.

În anii 2000, autoritățile române au fost coplesite de un număr mare de cereri de retrocedare a proprietăților confiscate de regimul comunist. Febra cererilor a generat situații neobișnuite, inclusiv în județul Hunedoara, unde nu doar presupușii urmași ai familiilor deposedate au emis pretenții, ci și așa-zișii moștenitori apăruți peste noapte. Un caz bizar a fost cererea de retrocedare a Castelului Corvinilor depusă de o femeie din București, Veronica Sanda Popescu, care a motivat că tatăl său, Gheorghe Popescu, a fost desemnat moștenitor al castelului. Autoritățile au respins cererea, cerând documente care să ateste descendența din familia Huniazilor. Controverse au stârnit și cererile de retrocedare a Munților Retezat și a fostelor moșii ale familiei Kendeffy din Transilvania. În cele din urmă, instanțele au stabilit că titlurile de proprietate acordate celor două austriece au fost ilegale și le-au anulat. Multe castele și conace din Hunedoara au intrat în patrimoniul statului român după Al Doilea Război Mondial, iar unele au fost devastate de localnici. După 1990, clădirile au fost revendicate de moștenitori, dar lipsa de îngrijire a dus la degradarea lor.