Un sit arheologic remarcabil, ce reflectă evoluția umană în Paleolitic, a fost descoperit în România. Acesta a fost format prin erupții vulcanice și poate fi văzut în imagini.

În perioada 4-6 august 2023, o echipă de cercetători de la Universitatea Valahia din Târgoviște, în colaborare cu Muzeul Vrancei și Institutul de Speologie Emil Racoviță, a efectuat o săpătură arheologică fascinantă în zona punctului Lutărie I, în apropierea așezării Vităneștii de sub Măgură, din comuna Bolotești, județul Vrancea.

Această cercetare deosebită a dezvăluit detalii captivante despre influența evenimentelor vulcanice asupra activității umane în trecutul îndepărtat.

Cea mai remarcabilă descoperire făcută în timpul acestei expediții arheologice a fost identificarea celei de-a doua depuneri de cenușă vulcanică, situată sub stratul de locuire umană. Această erupție vulcanică este atribuită fenomenului campanian din Italia, care a avut loc acum aproximativ 39.000 de ani.

Este o descoperire extrem de rară în cercetarea arheologică a paleoliticului din România, în care două evenimente vulcanice distincte – unul cu impact la nivel european (evenimentul campanian) și celălalt cu impact local (Muntele Ciomatu) – au lăsat urme în activitatea umană.

Analiza amănunțită a probelor prelevate a permis stabilirea cronologiei acestor evenimente vulcanice. Mai exact, depunerea de cenușă vulcanică găsită în Vrancea, asociată evenimentului campanian, a fost datată la aproximativ 31.800 de ani în urmă și este legată de activitatea Masivului Ciomatu (Sfânta Ana).

„Anul trecut, pe toată deschiderea lutăriei, la o adâncime de aproximativ 4,20 centimetri, a fost identificată o lentilă de cenușă vulcanică de aproximativ 10 centimetri. Analiza probelor prelevate a permis identificarea evenimentului vulcanic și stabilirea cronologiei acestuia, datată acum 31.800 de ani, datorată Masivului Ciomatu (Sfânta Ana)”, se menționează într-un comunicat al Muzeului Vrancei.

Conform sursei citate, sub lentila de cenușă, la o adâncime de 35 de centimetri, au fost recuperate două obiecte litice, asociate cu resturi de combustie, cenușă și cărbune.

Scopul scurtei campanii de anul acesta a fost să eșantioneze întregul profil stratigrafic pentru a stabili evoluția paleoclimatului, să colecteze noi probe necesare estimării cronologice a etapei ocupării umane și a sedimentelor asociate, se menționează în comunicatul citat.

Această cercetare reprezintă un efort semnificativ de colaborare între Universitatea Valahia din Târgoviște, Muzeul Vrancei și Institutul de Speologie Emil Racoviță, punând în prim-plan experți precum Marian Cosac, George Murătoreanu, Gabriel Șerbănescu, Mădălina Stănescu și Daniel Vereș. Descoperirea aduce în lumină trecutul îndepărtat al regiunii și subliniază importanța investigațiilor arheologice în reconstruirea istoriei umane.

Este un pas semnificativ în înțelegerea evoluției culturilor umane în contextul schimbărilor naturale majore, cum ar fi erupțiile vulcanice, și oferă o perspectivă captivantă asupra modului în care evenimentele naturale au influențat dezvoltarea societăților antice.

Cercetările ulterioare ar putea aduce noi perspective asupra evoluției umane și modului în care strămoșii noștri au interacționat cu mediul înconjurător în timpuri imemoriale.